De ce a crescut rezistenţa la antibiotice în lume şi ce poate urma

Rezistenţa la antibiotice a crescut peste tot în lume, inclusiv în ţările dezvoltate, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit căreia România este unul dintre statele în care consumul de antibiotice este în exces.

 „Trebuie să discutăm despre motivele pentru care bacteriile au devenit aşa de rezistente la antibiotice mai ales în sudul continentului şi aici includem şi zona noastră. Asta pentru că în sudul continentului şi consumul de antibiotice raportat la populaţie este foarte mare. Trebuie să limităm consumul de antibiotice la strictul necesar ca să dăm ocazia bacteriilor să vină cât mai puţin în contact cu antibioticul”, a explicat, pentru „Adevărul”, profesorul Alexandru Rafila, şeful Societăţii Române de Microbiologie, potrivit căruia este esenţială şi excluderea totală a antibioticelor din hrana animalelor. 

OMS atrage atenţia că foarte rezistente la medicamente sunt bacteriile E-Coli, Klebsiella şi stafilococul auriu. „Asta pentru că sunt bacterii cu capacitate mare de a produce diverse sisteme care împiedică acţiunea antibioticului asupra lor”, a completat Alexandru Rafila.

Limitarea bacteriilor multirezistente, necesară

Totodată, şeful Societăţii Române de Mircrobiologie arată că este esenţială limitarea răspândirii bacteriilor multirezistente în spitalele unde există secţii de chirurgie şi de terapie intensivă. „Acolo trebuie făcut un screening al pacienţilor la internare, pentru că există pacienţi care sunt colonizaţi şi trebuie trataţi separat de restul pacienţilor astfel încât să nu se producă o răspândire a bacteriilor şi spre ceilalţi pacienţi”, a completat microbiologul. 

Oficialul, subliniază că managerii de unităţi sanitare trebuie să găsească soluţii, respectiv spaţii pentru pacienţii colonizaţi şi personal medical dedicat care să îi trateze strict pe aceştia. Circuitele medicale bine puse la punct sunt şi ele obligatorii. „Din nefericire în România infecţiile grave arată un nivel de rezistenţă foarte ridicat”, a mai spus microbiologul. 

Câte decese vor provoca bacteriile rezistente

„Programul de infecţii nosocomiale este doar pe hârtie. În spital dacă nu se respectă o mică parte din protocol este totul compromis. Antibioticele cu spectru larg sunt foarte periculoase, nu facem decât să expunem organismul uman la infecţie. Din experienţa noastră, orice antibiotic mai mult distruge decât să trateze, asta pentru că în lume nu s-a făcut un antibiotic care să fie foarte selectiv”, a completat Vasile Barbu.

Barbu spune că este nevoie formarea de personal specializat în depistarea acestor infecţii - epidemiologi şi microbiologi, de care România nu dispune decât în prea mică măsură. Un raport realizat de Centrul European pentru Controlul Bolilor Transmisibile evidenţiază că rezistenţa la antibiotice poate avea un impact major asupra sănătăţii. „Spre exemplu, bacteria E-coli, care poate fi luată din diverse tipuri de carne, precum cea de porc sau de vită a devenit rezistentă chiar şi la tratamente de ultimă generaţie, în timp ce Salmonella este rezistentă la Colistin, un medicament care este folosit în unele ţări pentru controlul infecţiilor la animale”, se arată în document.

Bacteriile rezistente ar putea provoca „până la 10 milioane de decese până în anul 2050, mai multe decât cancerul”. „Cu toţii avem o responsabilitate pentru a ne asigura că antibioticele continuă să funcţioneze”, a arătat expertul european Mike Catchpole, director în cadrul Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).