Cuvinte de duminică: Trenul cu laptopuri
0Aţi mers cu trenul în ultima vreme? Nu încercaţi decât dacă n-aveţi încotro! Iarna asta trenurile merg ca naiba.
Din decembrie, o călătorie cu trenul a devenit un act de curaj, nerecomandat familiilor cu copii, bolnavilor, persoanelor în vârstă şi celor care trebuie să ajungă fără întârziere la destinaţie.
E bine să ştie că dacă urcă în tren, o fac pe riscul lor. Pentru studenţi, pentru cei cu reduceri sau gratuităţi şi pentru cei care călătoresc hai-hui, fără grabă, trenul e OK. Dar nu orice tren. Deşi de multe ori merge ca melcul, trenul rapid are vagoane curate şi moderne, cu uşi automate, aer condiţionat, fotolii moi, toalete ecologice şi un sistem de iluminare optimizat.
Dar prizele au schimbat cel mai mult modul în care oamenii, mai ales tinerii, călătoresc cu trenul. Niciun laptop nu rezistă pe baterie atât cât întârzie un tren în România. Dar cu priza la îndemână timpul curge altfel, iar dacă drumul tot devine mai lung, măcar confort să fie.
Vineri, când studenţii din provincie se întorc acasă, poţi număra 20-30 de laptopuri în fiecare vagon. Tinerii se uită la filme, ascultă muzică, se joacă, lucrează, iar cei care au o conexiune mobilă navighează pe internet. Cei care n-au laptop îşi pot încărca telefonul mobil.
Dar lucrurile nu merg întotdeauna ca pe roate. Într-o seară, într-un rapid aglomerat care a staţionat într-o haltă, un puşti care nu avea loc stătea pe culoar, aşezat pe bagaje, şi butona de zor pe laptop, chiar lângă uşă.
În două secunde a rămas fără el. În prima s-a deschis uşa. În a doua laptopul a dispărut în beznă. Trenul cu laptopuri e mană cerească pentru hoţii din tura de noapte.