Cursa pentru eurobondul românesc

Peste 60 de investitori europeni s-au înscris în cursa pentru eurobondurile româneşti. Cele mai multe ordine de achiziţii au venit din partea investitoriilor greci, în proporţie de 30%.

Peste 60 de investitori europeni s-au înscris în cursa pentru eurobondurile româneşti. Cele mai multe ordine de achiziţii au venit din partea investitoriilor greci, în proporţie de 30%. Aceştia au fost urmaţi de investitorii germani, austrieci şi elveţieni.

Subscrierile emisiunii de euroobligaţiuni lansate miercuri de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) s-au ridicat, în numai două-trei ore, la 1,3 miliarde de euro, ceea ce a făcut ca valoarea ordinelor de achiziţii venite din partea investitorilor europeni să fie onorată într-o proporţie de doar 58%.

Astfel, România a atras 750 de milioane de euro pe termen de zece ani, cu un cupon de 6,5% şi un randament de 6,69%, preţul de emisiune fiind de 98,59 euro pe unitate.

Cererea pentru obligaţiunile în euro emise de statul român s-a ridicat la 1,3 miliarde de euro

Peste 60 de investitori europeni s-au înscris în cursa pentru eurobondurile româneşti. România a atras astfel 750 milioane de euro pe termen de zece ani.

Subscrierile emisiunii de euroobligaţiuni lansate miercuri de Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) s-au ridicat, în numai două-trei ore, la 1,3 miliarde de euro.

Valoarea ordinelor de achiziţii venite din partea investitorilor europeni a fost însă onorată de statul român într-o proporţie de doar 58%. Astfel, România a atras 750 milioane de euro pe termen de zece ani, cu un cupon de 6,5%, preţul de emisiune fiind de 98,59 euro pe unitate.

Tranzacţia a fost gestionată de băncile Credit Suisse, EFG Eurobank şi UBS. "Suprasubscrierea emisiunii, diversificarea geografică şi pe tipuri de investitori confirmă încrederea mediilor investiţionale în evoluţiile şi perspectivele economiei româneşti, în pofida unor analize şi rapoarte nu tocmai favorabile României din ultima perioadă", a declarat ieri Varujan Vosganian, ministrul economiei şi finanţelor.

Grecii, în topul achiziţiilor

Cele mai multe ordine de achiziţii au venit din partea investitorilor greci, în proporţie de 30% din totalul celor peste 60 de cereri. Investitorii eleni au fost în principal bănci în proporţie de 70%, asset manageri (fonduri de pensii, fonduri de investiţii şi asigurători), 21%, dar şi fonduri de risc, între 4-5%.

Grecii au fost urmaţi în cursa pentru euroobligaţiunile româneşti de germani (aproximativ 20%), austrieci (18%), elveţieni (11%) şi britanici (10%). Nivelul indicativ al randamentului oferit de euroobligaţiunile emise de MEF este de 1,70 puncte procentuale, peste media dobânzilor interbancare din zona euro. Iniţial, ministerul stabilise un nivel indicativ situat cu 1,75-1,85 puncte procentuale peste media dobânzilor interbancare.

Cererea a redus randamentul

Acesta a fost schimbat ulterior la 1,70-1,75 puncte procentuale. "Ca urmare a interesului foarte mare exprimat de investitori, intervalul de preţ iniţial stabilit la 175-185 bps peste rata medie swap în euro la zece ani a fost îmbunătăţit după închiderea subscrierii la 170-175 bps, în condiţiile unui nivel al marjei solicitat pe pieţele financiare pentru asigurarea protecţiei faţă de riscul de neplată al României de 183 bps.

Emisiunea a fost lansată la un randament de 6,698%, respectiv o marjă de 170 bps peste rata medie swap în euro la zece ani", au arătat reprezentanţii ministerului. Împrumutul are ca destinaţie finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea unui împrumut similar din 2001 scadent la 27 iunie, în valoare de circa 600 milioane euro, care are un cupon anual de 10,625%.

Un moment prielnic?

Momentul ieşirii pe pieţele internaţionale nu este văzut de analişti ca fiind unul destul de prielnic. "Apreciez emisiunea de euroobligaţiuni a statului român ca fiind, în momentul de faţă, în contratimp cu apetitul investitorilor străini faţă de pieţele emergente", apreciază analistul Radu Limpede.

Acesta este de părere că ar fi fost mult mai bine dacă lansarea emisiunii ar fi avut loc anul trecut, înainte de criza financiară, când banii erau ieftini, iar riscul nu era cuantificat coerent şi inclus în preţul finanţărilor. Totuşi, Varujan Vosganian a precizat ieri că dacă emisiunea ar fi fost lansată în urmă cu două-trei luni, dobânda ar fi fost de 7,5%.

În plus, acesta a menţionat că anul trecut o asemenea sumă de bani ar fi creat probleme economiei româneşti. "Emisiunea a fost lansată într-o perioadă considerată prielnică, ce a fost, de altfel, exploatată şi de alţi emitenţi suverani, cu puţin timp înaintea României", susţin reprezentanţii Finanţelor.