Cum alegem cele mai sigure produse pentru masa de Paşte

Prospeţimea este criteriul de bază atunci când alegem produsele pe care le punem pe masă de Paşte. Specialiştii îi încurajează pe consumatori să le cumpere doar din locurile autorizate şi nu de pe marginea străzii, pentru a fi siguri că pun pe masă cele mai sigure alimente pentru propria sănătate.

Ouăle, carnea de miel şi cozonacul care ajung pe mesele românilor de Paşte trebuie să fie proaspete, iar vopseaua de ouă trebuie aleasă cu multă grijă, atrag atenţia specialiştii. Şi când vine vorba de lactate, atenţia cumpărătorilor trebuie să fie sporită, de preferat fiind ca aceştia să aleagă laptele şi brânzeturile doar de la producători autorizaţi.

Atenţionarea vine la scurt timp după ce inspectorii sanitar veterinari au descoperit numeroase nereguli la agenţii economici care comercializează lactate, confiscând mai multe tone de brânză doar în judeţul Galaţi. De altfel, în urma controalelor din ultima vreme aproape 20 de unităţi alimentare au fost închise. Un control amănunţit la nivel naţional a fost dispus în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale.

Concret, medicii şi specialiştii în protecţia consumatorului le recomandă românilor să verifice, în primul rând, eticheta produselor pe care le aleg de la raft. De pildă, aceştia sunt sfătuiţi să nu cumpere sub nicio formă ouă gata vopsite, dat fiind faptul că multe dintre vopselele pentru Paşte sunt făcute cu aditivi alimentari şi, consumate în cantităţi mari, pun în pericol sănătatea. „Riscul de toxiinfecţii alimentare este crescut”, arată profesorul universitar Maria Puiu, preşedintele de onoare al Societăţii Române de Genetică Medicală.

Cum se alege carnea de miel

„E clar că alimentele care ajung acum pe rafturi nu mai sunt ce erau odată. Au concentraţie mare de zaharuri şi conţin diverşi aditivi alimentari. E-uri nu sunt de dorit în produse, ele pot interfera cu metabolismul şi nu ştim la ce reacţii să ne aşteptăm. În ceea ce priveşte carnea şi ouăle, trebuie verificat ca ele să nu fie expirate, iar când vine vorba de carnea de miel, e nevoie de multă prudenţă”, a declarat profesorul Maria Puiu, preşedintele Societăţii Române de Genetică Medicală.

Medicul a arătat, pentru „Adevărul”, şi cum ar trebui verificată carnea bună de consum: ea trebuie pipăită, observată cu atenţie şi mirosită. Însă, în primul rând, carnea trebuie cumpărată din măcelării, magazinele alimentare şi din locurile special amenajate din pieţe şi în niciun caz de pe marginea drumului, atrag atenţia specialiştii în alimentaţie publică.

Potrivit acestora, carnea trebuie să fie elastică, să nu prezinte suprafaţă lipicioasă şi să aibă neaparat ştampila sanitar veterinară. Totodată, ei arată că grăsimea din carcasă are culoarea albă şi compactă în cazul cărnii proaspete. În plus, e de preferat ca greutatea carcasei să depăşească 12 kilograme, asta pentru că mieii sub această greutate au un conţinut ridicat de apă. Odată cumpărată, ea trebuie transportată în condiţii igienice şi depozitată la temperaturi de 0 – 4 grade Celsius.

Care sunt ouăle perfecte

Medicii spun că ouăle, foarte căutate în această perioadă, pot pune sănătatea în pericol, motiv pentru care trebuie evitate cele a căror coajă este crăpată, murdară sau spartă. „Dacă albuşul este tulbure sau amestecat cu gălbenuşul, ar fi mai bine să nu e consumaţi”, arată Protecţia Consumatorului.

De altfel, ouăle din comerţ sunt notate cu cifre de la 0 la 3, în funcţie de calitate. Concret, cifra 0 corespunde ouălor provenite de la găini crescute în sistem ecologic, cifra 1 de la găini crescute în aer liber, cifra 2 de la găini crescute în hale şi cifra 3 de la găini crescute în baterii modernizate.

„Cu cât termenul de valabilitate este mai îndepărtat, cu atât mai bine, cresc şansele ca oul să rămână proaspăt după mai multe zile. Ele nu ar trebui înroşite cu vopsea, ci cu coji de ceapă, asta pentru că şi vopseaua de ouă conţine E-uri”, a adăugat Maria Puiu.

Un colorant toxic, prezent în vopseaua de ouă

Cel mai recent studiu făcut în 2016 de Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Strategiilor (ANPCPPS) arată că din cele 35 de produse tip vopsea de ouă, achiziţionate aleatoriu de la raft, toate abundă în E-uri.

Mai precis, 14% din acestea au în conţinut 5 E-uri, alte 14% conţin 10 E-uri, iar 11% conţin 8 aditivi alimentari. Un aditiv comun este E 122, un colorant toxic, folosit în industria textilă şi care poate produce astm sau hiperactivitate la copii, atrage atenţia studiul citat. În consecinţă, specialiştii atrag atenţia că, în cazul ouălor cu coaja subţire, vopseaua poate pătrunde cu uşurinţă în interior.

„Toate produsele care nu sunt făcute în casă conţin substanţe care, prin acumulare, pot deveni nocive pentru organism. Dacă iei produse din piaţă, păcătuieşti mai puţin. În magazin, cu cât ambalajul e mai frumos, cu atât produsul este mai îmbibat cu aditivi”, a spus şi profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, diabetolog.

Cum alegem mititeii, vedetele grătarului

Mititeii, vedetele grătarului de 1 mai, sunt plini de aditivi alimentari, arată cel mai recent studiu făcut de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor. Cu toate că aceştia ar trebui să conţină cel puţin 85% carne, în realitate sunt puţine mărcile de pe piaţă care îndeplinesc acest criteriu.

Printre cei mai buni sunt, potrivit specialiştilor, mititeii Valmar de la Pleşcoi (mititei din oaie şi vită), care conţin 90% carne, urmaţi îndeaproape de mititeii din carne de curcan Galli Gallo, care conţin carne în proporţie de 85%. Pe locul trei se află mititeii din carne de porc, vită şi oaie de la Auchan, care conţin carne în proporţie de aproape 84%. Topul 10 mai este completat de mititeii Mega Image, cei de la Agro Ardeal, cei de la Cora, mititeii Smithfield, cei de la Angst, precum şi micii Doly, produşi de Kaufland, după cum se arată în studiul care a anlizat 25 de tipuri de mititei.

Potrivit specialiştilor, la fabricarea acestor produse se folosesc de multe ori, pe lângă carne, diverse arome cum sunt aroma de fum, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, acetat de sodiu sau acid citric. Cu alte cuvinte, mulţi mici abundă în E-uri.

„La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aibă în vedere pe de o parte conţinutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziţie. Trebuie să evitaţi acei mici care au în compoziţie arome, aromă de fum şi aditivii alimentari”, a declarat profesorul Costel Stanciu, preşedintele APC, adăugând că „produsele cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale şi fibra de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă”.