Cseke: Primăria Bucureştiului a investit cei mai mulţi bani în spitalele preluate, la polul opus Olt şi Vrancea cu 0 lei

129.701.000 de lei. Atât au investit autorităţile din Bucureşti în spitalele preluate în urma decentralizării. Cele din Olt şi Vrancea nu au alocat timp de un an de zile nici măcar un leu pentru întreţinerea şi modernizarea unităţilor medicale, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

Şeful de la Sănătate a prezentat un raport al contribuţiilor locale pentru unităţile sanitare la un an după descentralizarea acestora.

Raportul a fost finalizat pe baza datelor oficiale transmise de unităţile sanitare prin unităţile de sănătate publică şi confruntate cu datele de execuţie centralizate la Ministerul Finanţelor.

"În urma descentralizării unităţilor sanitare către consiliile judeţene şi primării valoarea investiţiilor pe care acestea le-au efectuat în sistemul sanitar au crescut semnificativ, de peste şase ori în ultimii trei ani. Există autorităţi locale care au înţeles importanţa investiţiilor în sănătate, dar sunt şi situaţii în care acestea preferă să investească mai mult în echipele de fotbal, de exemplu decât în sănătatea concetăţenilor", a declarat ministrul Sănătăţii.

Potrivit raportului întocmit de minister, în 2008, la nivel naţional, consiliile judeţene şi primăriile au alocat pentru investiţiile din unităţile sanitare 53,6 milioane de lei. În anul 2009, suma a crescut la 99 milioane de lei, pentru ca în anul 2010 aceasta să îşi majoreze valoarea de peste cinci ori, ajungând la 290,7 milioane de lei.

în acest an, pentru întreţinerea şi modernizarea unităţilor medicale, vor fi cheltuite 344, 4 milioane de lei. În 2011. În primele cinci luni ale anului, autorităţile locale au fost cheltuite peste 105 milioane de lei.

Câţi bani se cheltuiesc pe cap de locuitor

Potrivit datelor furnizate de MS, în 2008, suma investită în spitale pe cap de lcouitor era de doar 3,2 lei. În 2009, suma a crescut la 4,5 lei/cap de locuitor, în 2010 a ajuns la 12,6 lei medie naţională /cap de locuitor.

"La un an după descentralizare, în 2011 înregistrăm o creştere a mediei naţionale de investiţii/cap de locuitor la 16,1lei", a spus Cseke Attila.

Pe ce au fost cheltuiţi banii

Doar 90.000.000 lei au fost alocaţi pentru dotări cu aparatură medicală. Grosul banilor, respectiv 111.317.000 lei, este alocat pentru  funcţionarea administrativă a unităţilor (apă, lumină, canalizare, carburanţi, materiale sanitare etc).

Cine nu a alocat bani pentru spitale în 2010

"Avem două judeţe, Olt şi Vrancea, care au zero lei contribuţie pentru spitalele din judeţ. În Botoşani s-au investitt 290.000 de lei. Cu această sumă se poate achiziţiona un ecograf de performanţă medie sau două aparate de ventilaţie", a susţinut ministrul Sănătăţii.

Şi autorităţile locale din Buzău, Dâmboviţa, Teleorman, Ialomiţa, Gorj, Caraş Severin, Tulcea, Călăraşi, Brăila, Vâlcea, Giurgiu au repartizat bani puţini pentru spitale în anul care a trecut.

În acelaşi an, la polul opus s-au aflat autorităţile din Bucureşti, Cluj, Ilfov, Prahova, Braşov, Covasna, Hunedoara, Timiş, Mureş, Maramureş.

În 2010, cele mai multe fonduri au fost investite de autorităţile din Bucureşti, 129.701.000 lei, urmate de cele din Cluj cu 18.450.000 lei, Ilfov şi Prahova cu 11.521.000 lei, respectiv 11.411.000 lei.

Cine alocă cei mai puţini bani pentru spiatle în 2001

Vrancea  70.000 lei
Teleorman 205.000 lei
Ialomiţa 340.000 lei
Călăraşi 519.000 lei
Dâmboviţa 533.000 lei
Vaslui  695.000 lei

Topul administraţiilor locale care cheltuiesc cei mai mulţi bani cu spitalele

Bucureşti 118.051.000 lei
Cluj 18.413.000 lei
Bacău 17.989.000 lei
Ilfov 14.270.000 lei
Prahova 13.612.000 lei
Galaţi 13.262.000 lei
Timiş 12.637.000 lei
Iaşi 11.919.000 lei
Maramureş 8.745.000 lei.

Începând de vineri, Ministerul Sănătăţii va face publică pe pagina de web, lista cu investiţiile realizate de autorităţile locale din fiecare judeţ, pe fiecare judeţ în parte.

În 2010, 373 de unităţi sanitare publice cu paturi au fost propuse pentru a trce sub managementul autorităţilor locale. Pentru 370 de unităţi au fost semnate protocoalele de predare-primire, iar trei toate din Vrancea nu au fost preluate de CJ nici până în prezent.