Cronică Mahalaua boierească a Bălăceanului
0Mahalaua Bălăceanului poate fi considerată unul dintre primele spaţii populate din preajma Curţii Domneşti. Zona era considerată de către Ionescu Gion "cea mai veche mahala a Bucureştilor
Mahalaua Bălăceanului poate fi considerată unul dintre primele spaţii populate din preajma Curţii Domneşti. Zona era considerată de către Ionescu Gion "cea mai veche mahala a Bucureştilor alături de Sf.Gheorghe vechi", biserica de la Balaci fiind făcută "cu o sută de ani înaintea Bucureştilor, de boierul Constantin Bălăceanu, căpitan sub Mircea la 1387. "Tradiţia de familie va avea continuitate, deoarece în secolul al XVII-lea, îl avem pe Badea Vornicul Bălăceanul, conte al lui Leopold al Austriei." Această mahala s-a aflat la apus de Curtea Veche, ocupând perimetrul dintre aceasta şi actualul Muzeu Naţional de Istorie a României. Aşadar, acest perimetru poate fi considerat cea mai veche vatră a târgului Bucureştilor. În mahala au locuit boierii Bălăceni, care au dat şi numele mahalalei, de la întemeirea oraşului potrivit legendei, deşi mahalaua apare menţionată în documente prima oară, la 28 februarie 1687.
Mahalaua Bălăceanu devine mahalaua Sf.Dumitru-Poştă sau mahalaua Bisericii de Jurământ în secolul al XVII-lea, când apare prima oară cu această nouă denumire, adică în 1687, la 28 februarie. Nucleul ei au fost casele din jurul bisericii Sf.Dumitru-Poştă, numită în Evul Mediu şi Biserica de Jurământ. Acolo, neguţătorii jurau sub patronajul preoţilor că intenţiile lor în neguţătorii sunt curate şi nu au săvârşit falsuri sau înşelătorii. Mahalaua Sf.Dumitru, în cursul secolului al XVIII-lea, a avut perimetrul cuprins din "dosul Poştei cu locurile până în strada Smârdan (uliţa Nemţească) cu casele Brâncoveneşti, ce cobora spre Piaţa Senatului şi cu uliţa Carol I"(George Costescu). Numele mahalalei mai este păstrat de numele bisericii din spatele Muzeului Naţional de Istorie, fosta Poştă Centrală.