Consecinţa modificării „din pix“ a numărului deceselor: România e pe ultimele locuri în topul ţărilor care au făcut faţă pandemiei

Ritmul scăzut din ultima perioadă al campaniei naţionale de vacccinare, dar şi decizia autorităţilor sanitare de a introduce decesele din valul 2 al pandemiei în bilanţul zilnic sunt două dintre motivele pentru care România este pe locul 38 din topul celor 52 de state analizate de Bloomberg în ceea ce priveşte „rezilienţa COVID“.

Sub titulatura „Cele mai bune locuri în care să trăieşti în pandemie“, Bloomberg a realizat un top cu 52 de state, pe care îl modifică în mod constant în funcţie de factori precum: acoperirea vaccinală, incidenţa cazurilor COVID, rata de pozitivare a testelor sau rata de mortalitate în rândul cazurilor COVID din ultima lună. Toate aceste valori, însumate, dau „scorul de rezilienţă COVID“ al statului respectiv. Aşa se explică de ce România, în ciuda scăderii semnificative a numărului de noi infectări SARS-CoV-2, e pe locul 38 din cele 52 de state analizate.

Bloomberg – la fel ca alte platforma de monitorizare a evoluţiei pandemiei în lume, precum WorldOMeters.info, HealthData.org (platforma Institutului Cercetare şi Evaluare în domeniul Sănătăţii din SUA - IHME) sau OurWorldInData.org (Universitatea Oxford) – foloseşte datele pe care guvernele ţărilor le raportează oficial. 

România a surclasat Polonia şi Bangladesh. Ne-a depăşit Nigeria

În topul statelor cu cea mai bună „rezilienţă COVID“ (scor: 80,8) se află Noua Zeelandă. Insula din sud-estul Pacificului este pe primul loc deoarece a înregistrat în ultima lună 1 caz la 100.000 de locuitori, are o rată lunară a mortalităţii de 0% şi a înregistrat 5 decese la 1 milion de locuitori. Pe de altă parte, acoperirea vaccinală este de doar 4,8% în Noua Zeelandă.

Pe locul 2 este Singapore (79,4) cu 15 cazuri la 100.000 locuitori în ultima lună, rată lunară a mortalităţii de 0,2%, 36 de decese la 1 milion de locuitori, acoperire vaccinală de 29,9%.

Pe locul 3 în top este Australia (79,1) cu 1 caz de infectare la 100.000 de locuitori în ultima lună, 0% mortalitate în ultima lună, 36 de decese la 1 milion de locuitori şi acoperire vaccinală de 7%.

Pe locul 4 este Israel (75,4) – statul cu cea mai bună acoperire vaccinală din lume – cu 16 noi cazuri la 100.000 de locuitori în ultima lună, rată lunară a mortalităţii de 4%, 740 de decese la 1 milion de locuitori şi acoperire vaccinală de 58,3% (cea mai mare dintre toate statele). 

România ocupă abia locul 38 în topul Bloomberg, cu un scor de „rezilienţă COVID“ de 54,4. Asta deoarece ţara noastră a înregistrat 160 de cazuri noi/100.000 de locuitori în ultima lună, o rată de mortalitate lunară de 8,7%, 1.556 de decese la 1 milion de locuitori şi o acoperire vaccinală de 19,1%.

România este depăşită de Nigeria (scor: 54,6) şi a surclasat Polonia (54,1), Bangladesh (52,1), Turcia (51,5). Pe ultimele două locuri sunt Columbia (39,4) şi Argentina (36,4).

Renumărarea deceselor produce „bruiaj“ statistic

Cercetătorul Octavian Jurma, biostatistician, s-a uitat pe datele Bloomberg şi a explicat ce anume a contribuit la faptul că mortalitatea în România a ajuns, în statistici, la 8,7%, deşi în ultimele două luni numărul deceselor a scăzut de la 144 în data de 24 aprilie, la 37 (24 mai) şi 11 în data de 23 iunie.

Explicaţia e simplă: GSC a raportat, joi, „161 de decese în ultimele 24 de ore“, din care 150 „sunt anterioare intervalului mai sus menţionat“. Adică cele mai multe decese raportate sunt din intervalul septembrie-decembrie 2020.

Octavian Jurma e de părere că decizia Guvernului de a introduce decesele din valul al 2-lea în raportările oficiale „la zi“ nu a făcut decât să distorsioneze tabloul epidemiologic şi să introducă „ceaţă statistică“, mai ales că, la nivel international, nimeni nu citeşte precizările GCS.

„Un val imens de decese (n.r.- vezi grafic) apare fără nicio justificare epidemiologică şi medicală în mijlocul lunii iunie, când toată ţara a intrat în scenariul verde. Explicaţia o ştim din nota de subsol a raportărilor zilnice, este raportarea oficială a deceselor înregistrate în valul 2. Sunt, până acum, 1.892 de decese raportate din lunile precedente. Raportarea zilnică a unui număr de decese anterioare nu are decât dezavantaje din punct de vedere statistic şi bruiază major mortalitatea, unul dintre cei mai importanţi indicatori ai pandemiei. De aceea, în ţările unde s-au făcut corecţii ale numărului de decese, acestea s-au făcut cumulat, printr-un singur anunţ“, scrie cercetătorul.

Medic: „Scăderea ratei de infectare – falsul sens al siguranţei“

Dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru, a comentat şi el topul Bloomberg într-o postare pe Facebook, în care a explicat de ce România „stă mediocru“ cât priveşte indexul de rezilienţă COVID.

„România, într-o analiză recentă riguroasă Bloomberg, stă mediocru cât priveşte «indexul de rezilienţă» în context COVID. Analiza sugerează, franc şi articulat, că singura cale de ameliorare a rezilienţei sanitare şi deci şi economice e creşterea ratei vaccinale. (…) Scăderea ratei de infectare, falsul sens al siguranţei şi graniţa gri a sărăciei din România fac ca astăzi aceeaşi hartă să reflecteze, destul de clar, disparitatea celor două ţări în care trăim, economic şi sanitar“, scrie dr. Gabriel Diaconu.

Primul român ucis de tulpina indiană

Tulpina Delta a SARS-CoV-2 (varianta indiană sau B.1.617.2) va fi responsabilă de infectarea a 9 din 10 cazuri începând din toamnă, a avertizat dr.col. Valeriu Gheorghiţă, şeful Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV). Coordonatorul campaniei de vaccinare din România contrazice susţinerile INSP care, în ultimul raport, arăta că varianta Delta „nu este în circulaţie comunitară“, concluzie la care cercetătorii au ajuns în urma puţinelor secvenţieri genetice pe care România e capabilă să le facă. Între timp, a apărut şi primul caz de deces al unui român infectat cu tulpina Delta.

O vară „indiană“

Nouă din 10 cazuri de COVID-19 care vor apărea la sfârşitul lunii august vor fi infecţii cu tulpină Delta, a spus, miercuri seara, colonelul Valeriu Gheorghiţă, şeful Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV).

„Se estimează chiar de către experţii europeni că la nivel european, în ţările membre ale UE, tulpina Delta va fi responsabilă, va fi dominantă, în ceea ce priveşte creşterea de cazuri. Pentru august se estimează circa 70% circulaţia acestui virus, adică din toate cazurile de COVID 19, 70% vor fi cauzate de tulpina Delta. La sfârşit de august se estimează chiar o creştere la 90%“, a spus Gheorghiţă la AlephNews.ro.

INSP: Nu există transmitere comunitară a tulpinii Delta

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a consemnat, joi, în raportul săptămânal, primul deces al unui român infectat cu tulpina Delta.

„Au fost înregistrate şi comunicate la INSP 31 de decese confirmate cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare (VOC), din care: Alpha (britanică) – 27, Beta (sud-africană) – zero, Gamma (braziliană) – 3, Delta (indiană) – 1“, precizează INSP.

„În acest moment nu există evidenţe de transmitere comunitară susţinută, în România, a variantei Delta“, se mai arată în raport.