Colecţia „Război şi Dragoste”, o lecţie de istorie cu Nicolaescu
0În aprilie, „Adevărul” şi „Adevărul magazin de duminică” au o nouă ofertă pentru cititori. Colecţia „Război şi Dragoste” conţine şase filme regizate de Sergiu Nicolaescu, la preţul special de 24,99 lei.
Pachetul include producţiile „Ultima noapte de dragoste", „Ciuleandra", „Triunghiul morţii", „Noi, cei din linia întâi", „Osânda" şi „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte", prezentate într-o cutie specială, oferită cadou. Filmul „Ultima noapte de dragoste" este scris şi regizat de Sergiu Nicolaescu şi reprezintă ecranizarea romanului lui Camil Petrescu „Ultima noapte de dragoste. Întâia noapte de război".
Pelicula îi are în rolurile principale pe Vladimir Găitan şi pe Joanna Pacula, iar drama urmăreşte destinul tânărului industriaş Tudor Gheorghiu, care îşi aminteşte, obsedat de gelozie, povestea de dragoste dintre el şi soţia sa, Lena, petrecută înainte de plecarea sa în război. Crezând că aceasta se întâlneşte cu amantul, el părăseşte comanda subunităţii pentru a o surprinde în flagrant.
Numai că refuzul lui de a îndeplini ordinele primite conduce la decimarea unui întreg batalion, iar Tudor e condamnat la moarte şi împuşcat. Filmul a fost realizat la Studiourile Bucureşti în 1979, în acelaşi an în care a fost prezentată o altă ecranizare a celebrului roman, realizată de Mircea Veroiu.
Lupta pentru Marea Unire
Filmul „Ciuleandra", o ecranizare a romanului omonim al lui Liviu Rebreanu, spune povestea tânărului Puiu Faranga, interpretat de Ion Riţiu, care şi-a ucis soţia, Mădălina (Anca Nicola) şi este internat de tatăl său într-un sanatoriu, pentru a-l scăpa de pedeapsă. Axat în primul rând pe diferenţa dintre orăşeanul bogat şi caracterul puternic al tinerei ţărănci menite să-i fie soţie, pelicula prezintă câteva scene memorabile despre relaţia dintre pacient şi medicul interpretat de Ştefan Iordache.
Pelicula „Triunghiul morţii" realizată în 1999, este o reconstituire a luptelor purtate de armata română împotriva ocupanţilor germani în anul 1917, în timpul Primului Război Mondial, în cele trei localităţi, Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
Filmul regizat de Sergiu Nicolaescu aduce un tribut figurilor politice care au luptat pentru unificarea României: Ecaterina Teodoroiu (interpretată de Ilinca Goia) - singura femeie care a participat activ pe front în aceste bătălii, Generalul Averescu (Sergiu Nicolaescu), Regele Ferdinand (Eusebiu Ştefănescu) şi Regina Maria (Maia Morgenstern).
Sergiu Nicolaescu declara într-un interviu că „Triunghiul morţii" este a doua peliculă politică pe care a realizat-o după Revoluţia din 1989. „Filmul a fost făcut cu bani foarte puţini, ceea ce m-a obligat la filmări extrem de rapide."
Realizat în 1985 după un scenariu de Titus Popovici, filmul „Noi, cei din linia întâi" îi are în rolurile principale pe Mircea Albulescu, George Alexandru, Ion Besoiu, Emil Hossu, dar şi pe regizorul Sergiu Nicolaescu.
Pelicula prezintă luptele duse de armata română după 23 august, când s-a alăturat aliaţilor şi a luptat pe fronturile din Ungaria şi Cehoslovacia. Imaginile-cheie se concentrează asupra bătăliilor de la Budapesta, unde, din ordinul lui Stalin, după cum afirmă regizorul, românii au fost retraşi de pe poziţiile iniţiale.
Război şi eroism
Povestea dramatică a lui Manolache Preda, din filmul „Osânda", întors în satul natal după o condamnare de zece ani la ocnă, în urma răscoalei de la 1907, a beneficiat de o echipă actoricească de primă mână: Amza Pellea, interpretul rolului titular, Ioana Pavelescu, Gheorghe Dinică, Ernest Maftei, Emmerich Schaffer, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuţă şi Sergiu Nicolaescu. Pentru rolul său excepţional, Amza Pellea a fost răsplătit în 1977 cu premiul pentru „Cel mai bun actor" la Festivalul de la Moscova.
Pelicula „Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" realizată în 1972 are la bază nuvela lui Titus Popovici „Moartea lui Ipu". Acţiunea se petrece în noaptea de 23 spre 24 august 1944, într-un sat transilvănean, unde uciderea unui ofiţer german ameninţă localitatea cu distrugerea dacă vinovatul nu este găsit şi executat.
Astfel, oficialii decid să-l convingă pe Ipu, nebunul satului, să se sacrifice. Acesta acceptă, însă impune două condiţii: un lot de pământ pentru familia lui şi o înmormântare de lux, precedată de o repetiţie care să-l asigure că totul va decurge conform dorinţei lui.