Cine, ce și cum postează. Profilul utilizatorilor de rețele sociale din România, în funcție de vârstă, studii și venituri

Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani sunt prezenți online, dar nu acolo unde contează pentru carieră. Șapte tineri din 10 folosesc rețeaua TikTok, dar când vine vorba de rețele profesionale, interesul scade dramatic.

Un studiu de specialitate arată că doar 37,06% au cont pe LinkedIn, comparativ cu 72% cu vârsta 26-40 de ani care au cont pe această platformă.

Centrul de Formare APSAP a realizat un studiu, pe un eșantion de 1.211 respondenți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 ani, din mediul urban și rural, care oferă o imagine detaliată asupra modului în care românii folosesc rețelele sociale. Analiza dezvăluie nu doar diferențe între platformele alese, ci și diferențe semnificative între tipurile de conținut preferate și distribuite, în funcție de vârstă și gen.

“Practic, putem concluziona că scrolling-ul bate networking-ul, iar viitorul profesional poate să mai aștepte. Cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani fac parte din generația care a crescut alături de tehnologie, s-au născut în era digitală și pot fi numiți nativi digitali. Acești tineri sunt obișnuiți cu tehnologia, iar pentru ei, interacțiunea cu platformele online este intuitivă, consumă rapid și frecvent conținut vizual și preferă interacțiunea online în detrimentul celei față în față”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.

Pentru imigranții digitali, respectiv persoanele care au fost expuse la tehnologia digitală mai târziu în viață și care nu au crescut în această realitate conectată, platformele profesionale precum LinkedIn au o relevanță mult mai mare, iar utilizarea lor pentru networking profesional și dezvoltare este semnificativ mai frecventă comparativ cu tinerii. În general, aceștia au o relație mai formală cu tehnologia, iar adaptabilitatea la noi platforme și tipuri de conținut este mai scăzută decât în cazul nativilor digitali.

Tinerii în online, în funcție de studii

Când vine vorba de rețele sociale, nivelul de studii influențează semnificativ platforma unde petrec timpul online. Aproape 6 din 10 absolvenți de liceu sunt captivi în platforma TikTok, dar doar 22% au făcut pasul spre LinkedIn. La polul opus, 40% dintre cei cu studii postuniversitare sunt activi pe platformele de networking, semn că pentru ei viitorul profesional contează mai mult decât trendurile virale. Cu alte cuvinte, educația nu doar că deschide minți, dar și schimbă algoritmul preferințelor digitale.

Doar 10% din tineri mai consideră televiziunea o sursă relevantă de informare

Peisajul mediatic s-a schimbat mai ales în ultimul an, iar modul în care oamenii aleg să se informeze reflectă această transformare. Studiul realizat de Centrul de Formare APSAP arată că 5 din 10 tineri își iau informațiile despre evenimentele social-politice de pe rețelele sociale, în timp ce doar 2 din 10 persoane cu vârsta între 41 și 50 de ani recurg la această metodă, preferând în continuare televiziunea și site-urile consacrate ca sursă principală de informare.

„Fenomenul este extins la nivel european. Rețelele sociale au preluat ștafeta în materie de informare, iar televiziunea clasică pare condamnată la irelevanță. Un studiu al Parlamentului European din 2024 arată că 42% dintre tinerii între 16 și 30 de ani își iau informațiile socio-politice de pe social media, în timp ce televiziunea mai supraviețuiește pe locul secund, cu 39%, fiind preferată în special de cei din segmentul 25-30 de ani.

Însă datele din studiul APSAP, realizat la finalul aceluiași an, confirmă o realitate și mai crudă pentru televiziune, cel puțin în România: doar 10% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 ani o mai consideră o sursă relevantă de informare. Restul și-au mutat atenția definitiv în online. Pe scurt, televizorul a devenit decor, iar știrile se consumă acum prin scroll, nu prin telecomandă”, declară Anca Bașturea, specialist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Un alt aspect analizat în studiul nostru este timpul petrecut zilnic pe rețelele sociale. 76% dintre tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani recunosc că petrec între 2 și 4 ore zilnic pe platformele sociale. Astfel, tinerii ajung să petreacă aproape o zi pe săptămână doar pe rețelele sociale. În contrast, doar 6% dintre persoanele cu vârsta de peste 50 de ani petrec același interval de timp pe social media, subliniind diferențele de comportament digital între generația nativilor digitali și a imigranților digitali.

Cât de bine cred românii că pot identifica Fake News 

Dacă am face o comparație între rezultatele obținute într-un studiu realizat de Uniunea Europeană în anul 2023 privind identificarea conținutului fals și verificarea veridicității informațiilor accesate online și rezultatele studiului nostru observăm că 70% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani consideră că pot identifica fake news, față de 36% media europeană. Diferența destul de mare între români și media europeană ne surprinde și ne confirmă că avem tendință crescută de valorizare excesivă în raport cu populația din Europa.

Algoritmii platformelor sociale sunt concepuți pentru a personaliza conținutul afișat, în funcție de profilul utilizatorului, interacțiunile pe care le are în mediul online și preferințele sale. În cazul celor care întâmpină dificultăți în identificarea știrilor false, acest mecanism poate contribui la consolidarea anumitor convingeri, prin expunerea repetată la un anumit tip de conținut. Astfel, utilizatorii pot ajunge să vadă mai ales informații care le confirmă opiniile existente, reducând contactul cu perspective variate sau chiar opuse, astfel ajungându-se la întărirea unor idei care se transformă în convingeri.

Pentru a naviga mai eficient în spațiul digital, dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de verificare a informațiilor devine esențială. Creșterea gradului de conștientizare asupra modului în care funcționează algoritmii și a impactului acestora poate ajuta utilizatorii să își formeze opinii mai echilibrate, să ia decizii informate și să dezvolte alte abilități precum: recunoașterea manipulării emoționale (titluri senzaționale), analizarea imaginilor și a videoclipurilor cu ajutorul unor “unelte”.

Protecția dispozitivelor mobile: obiceiuri de securitate ale românilor

9 din 10 români utilizează o metodă de protecție pentru securitatea telefonului, indiferent de gen, vârstă sau statutul marital, motivând nevoia de securitate (date bancare), de autonomie și control, de limite și chiar frica de abuz. Aproximativ 40% dintre persoanele aflate într-o relație permit partenerului să aibă acces la telefonul mobil. În schimb, aproape 90% dintre persoanele singure afirmă că nimeni nu are acces la telefon, cu excepția membrilor familiei.

Rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP oferă o imagine complexă a modului în care români “interacționează” cu mediul online. Preferința tinerilor pentru platforme de divertisment precum TikTok, diferențele între sursele de informare în funcție de mediul de proveniență și discrepanțele dintre tipurile de conținut distribuit și consumat sunt factori care ar putea influența pe termen lung modul de percepție și comunicare al informațiilor în societate. De asemenea, diferențele de gen și de vârstă în utilizarea rețelelor sociale pun în evidență necesitatea unor strategii de comunicare adaptate specificului fiecărui segment, pentru a contracara fenomenul de dezinformare și a promova un consum informațional critic și responsabil.

Studiul nu doar că evidențiază tendințele actuale, dar oferă și date valoroase pentru factorii de decizie, sistemul de învățământ, specialiștii în comunicare care sunt obligați să își adapteze conținuturile, modul de prezentare și evaluare în funcție de dinamica consumului de informații în era digitală.