Bătrânii României, mai bolnavi decât cei ai Europei

Un studiu Eurostat arată cât timp mai sunt activi şi fără probleme medicale majore bătrânii Europei după ce trec de vârsta de 65 de ani. România se plasează pe locuri codaşe.

Românii au cea mai scăzută speranţă medie de viaţă la naştere din toată Uniunea Europeană: femeile din România şi Bulgaria aveau o medie de 77,4 ani, în timp ce la franţuzoaice speranţa medie de viaţă la naştere era de 85 de ani, în 2009.

Comparativ cu bărbaţii români, care aveau în 2009 o speranţă de viaţă de 69,8 ani, doar lituanienii (67,5 ani) şi letonii (68,1 ani) se clasau mai prost, potrivit biroului european de statistică, Eurostat.

Această medie a crescut semnificativ în toată lumea, pe parcursul ultimelor decade, graţie dezvoltării din medicină şi din industria farmaceutică, accesului la servicii de sănătate şi stilului de viaţă.

România a început să se apropie de media europeană abia de câţiva ani, după o cădere înregistrată de la Revoluţie şi până în 1997, anul când s-a căzut sub o medie a duratei medii de viaţă de 69 de ani (durata de viaţă diferă de speranţa medie, fiind „mai exactă").

Speranţa de viaţă la 65 de ani

Speranţa medie de viaţă spune însă destul de puţin despre vârstele medii pe care le ating bătrânii din diferite ţări, motiv pentru care s-a introdus speranţa de viaţă la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Acesta este indicatorul ce arată câţi ani mai trăieşte un om, în medie, după ce a împlinit 65 de ani. Media UE este de 19,2 ani, adică un cetăţean european poate spera să trăiască, dacă atinge vârsta de 65 de ani, până la 86 de ani (femeile) şi 82,4 ani (bărbaţii).

România stă foarte prost şi la acest capitol. Dacă este vorba de femei, româncele şi bulgăroaicele pot spera să mai trăiască 17,2 ani, respectiv 17 ani. Adică să ajungă la 82 ani. Cea mai mare speranţă de viaţă la 65 de ani o au femeile din Franţa (23,4 ani) şi cele din Spania (22,7 ani), potrivit Eurostat.

La bărbaţii de 65 de ani, cele mai mici speranţe medii de viaţă le au letonii (13,3 ani), lituanienii (13,5 ani) şi bulgarii (13,6 ani). Bărbaţii români au o speranţă medie de viaţă, la 65 de ani, de 14 ani. Adică pot spera să ajungă la 79 de ani.

Acest indicator a fost „inventat" din motive cât se poate de pragmatice, pentru a se vedea cam câţi ani încasează un om, în medie, pensia.
Speranţa de viaţă sănătoasă

Cel mai recent indicator privind vârsta este speranţa de viaţă sănătoasă, adică activă, fără nicio dizabilitate moderată ori serioasă, care să necesite ajutorul cuiva, familie sau stat, pentru viaţa de zi cu zi. Acest indicator s-a născut din întrebarea: oamenii trăiesc mult mai mult, dar câţi din anii câştigaţi la speranţa medie sunt petrecuţi în condiţii bune de sănătate?

Statele au putut astfel să aproximeze, chiar dacă sună cinic, cam cât le costă în plus, în servicii sociale şi cheltuieli cu sănătatea, anii de viaţă pe care i-a câştigat populaţia.

Indicatorul a fost introdus de curând, în 2004, şi combină datele statistice pe mortalitate, cu autopercepţia (adică răspunsurile date la sondajele realizate de institutele naţionale de statistică). Din acest motiv, Eurostat atrage atenţia că datele din studiul publicat săptămâna trecută nu sunt perfect comparabile.

Statisticile arată că ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă nu au neapărat cei mai mulţi ani sănătoşi. Norvegienii şi suedezii trăiesc cel mai mult fără probleme de sănătate  (15,7 ani, respectiv 15,5 ani, la femei, după ce împlinesc 65 de ani). Franţuzoaicele mai trăiesc în medie 23,4 ani, după ce ajung la 65 de ani, însă doar 9,8 ani sunt complet activi, după care apar problemele de sănătate.

Bărbaţii sunt mai sănătoşi

Este interesant că diferenţa dintre speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani este insignifiantă între bărbaţi şi femei, spre deosebire de vârsta medie.

În UE, femeile trăiesc, în medie, cu aproape 6 ani mai mult decât bărbaţii. Media UE de viaţă sănătoasă la 65 de ani era în 2010 de 8,8 ani în cazul femeilor, şi de 8,7 ani, în cazul bărbaţilor.

Asta înseamnă că o femeie sănătoasă la 65 de ani poate spera să trăiască fără probleme medicale până la aproape 74 de ani. Datele referitoare la România sunt din anul 2009.

În 10 state UE, bărbaţii au o medie a speranţei de viaţă activă mai mare decât cea a femeilor. Acesta este şi cazul României, unde femeile de 65 de ani au o speranţă de viaţă de 17,2 ani, însă numai 5 ani din aceştia sunt, în medie, fără probleme medicale. Adică, statistic, între 70 şi 82,2 ani se vor chinui cu bolile şi dizabilităţile.

Bărbaţii români de 65 de ani pot spera să trăiască până la 79 de ani, fiind sănătoşi până la aproape 71 de ani, după care vor mai avea, potrivit mediei naţionale, încă opt ani cu activitate limitată, cu probleme medicale moderate sau grave.

Creştere bruscă

Durata medie de viaţă, calculată de INS pe baza numărului populaţiei şi al deceselor, a crescut în 12 ani (din 1997 şi 2009) cu 4,38 de ani. Asta, după ce în 1997 durata medie a picat sub 69 de ani, la valori ce nu mai fuseseră înregistrate în România decât înainte de 1974. Plafonul de 73 de ani a fost depăşit în 2008.