"Bacalaureatul trebuie mutat în facultăţi"

Cei care au devenit studenţi în anii '80 îşi amintesc de forfota din jurul universităţilor în perioada admiterii. Zeci de mii de tineri din toate colţurile ţării veneau în marile centre

Cei care au devenit studenţi în anii '80 îşi amintesc de forfota din jurul universităţilor în perioada admiterii. Zeci de mii de tineri din toate colţurile ţării veneau în marile centre universitare pentru a-şi încerca şansa. Mulţi veniţi, puţini aleşi - examenul de admitere era, în genere, unul foarte dur.

Acum, rectorii universităţilor ar dori să se implice în organizarea examenului de Bacalaureat, pentru a-i conferi mai multă credibilitate. Rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti şi preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Ecaterina Andronescu, afirmă că experienţa din timpul admiterii ar folosi acum. De aici a pornit discuţia noastră despre un Bac mai credibil, dar şi despre reorganizarea sistemului din educaţie.

Ecaterina Andronescu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, explică de ce examenul de Bac trebuie scos din licee şi transferat în facultăţi

Ecaterina Andronescu şi-a început activitatea didactică în 1972, la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. Aici a fost, pe rând, asistent, şef de lucrări, conferenţiar şi profesor universitar. În 1982, îşi susţine doctoratul în ştiinţa şi ingineria materialelor oxidice. În 1994, a fost aleasă prodecan al Facultăţii de Chimie Industrială la aceeaşi universitate.

Doi ani mai târziu, îşi începe activitatea politică în Partidul Democrat Social, prilej cu care devine parlamentar. În perioada 1996-2000, a fost secretar al Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor. Între anii 2000 şi 2003, a fost ministrul Educaţiei şi Cercetării.

În 2004, devine rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti, funcţie pe care o deţine şi în prezent. În luna aprilie a acestui an, a fost realeasă preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, unde are un mandat de patru ani.

După 1989, Ecaterina Andronescu a urmat mai multe specializări în chimie la universităţi din Franţa, Anglia şi Spania.

Adevărul: Doamnă Andronescu, în calitatea dumneavoastră de preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, aţi spus că ar fi bine ca examenul de Bacalaureat să fie dat în cadrul universităţilor. De ce aţi simţit că trebuie să luaţi această atitudine astfel?

Ecaterina Andronescu: De fapt, nu poţi să schimbi numai Bac-ul fără să te uiţi la contextul general. Trebuie să se revadă integral conţinutul procesului de învăţământ de la clasa I până la clasa a XII-a. Învăţământul obligatoriu să capete într-o mai mare măsură un caracter aplicativ.

De exemplu?

De exemplu: la disciplina chimie, nu cred că este necesar să vorbim în învăţământul obligatoriu despre orbitali atomici, dar trebuie să le spunem lucrurile absolut necesare - ce este o apă curată, ce înseamnă îngrăşământul chimic, ce efecte poate produce, ce este un acid, ce este o bază, ce e lichidul din baterie, ce e lichidul de răcire, ce este un detergent.

Şi asta ar putea să facă o chimie foarte interesantă, pentru că va da nişte elemente care le sunt foarte utile în viaţă. Aşa cred că ar trebui să facem cu majoritatea disciplinelor din zona învăţământului obligatoriu. Apoi aş vedea un liceu mult mai specializat.

Dacă tânărul vrea să facă Politehnica, atunci cred că trebuie să se orienteze mai ales spre discipline precum matematică, fizică, chimie. Putem organiza un Bac mai strict direcţionat spre acest domeniu şi în felul acesta şi noi în universitate primim studenţi mai bine pregătiţi. Cine vrea să facă filologie, nu cred că trebuie stresat cu atât de multă matermatică, fizică şi chimie ci trebuie dus mai ales spre zona disciplinelor socio-umane.

Cum se poate schimba repede modalitatea de desfăşurare a examenului de Bac?

Ca să putem schimba examenul de Bac în ceea ce priveşte numărul de discipline, trebuie neapărat să schimbăm legea, ceea ce presupune mai mult timp.

Putem schimba însă alte lucruri. Suntem în vacanţă, ministerul are obligaţia să anunţe la începutul anului şolar care va fi structura şi metodologia pentru Bac-ul anului 2009 şi atunci anumite schimbări pot fi făcute. De exemplu, modul în care este organizat examenul de Bac, în aşa fel încât să se elimine acele elemente care-l decribilizează: copiatul şi celelalte căi de a-l frauda.

Propunerea privind organizarea Bac-ului în universităţi ar răspunde acestor provocări, asta vreţi să spuneţi?

Dacă ministerul ar agrea o asemenea variantă, ar exista mai multe formule. De exemplu, în Bucureşti sunt între 20.000-25.000 de elevi absolvenţi de liceu. Erau ani în care Politehnica avea la admitere mai mulţi candidaţi. Deci, organizarea unui examen de asemenea amploare n-ar fi o problemă. Aşa ne vom asigura că nu sunt violate subiectele înainte de a ajunge în sălile de examen, că nu se copiază. Universităţile pot asigura un examen corect.

Dar ce facem cu Bac-ul organizat în oraşele unde nu există universităţi?

Toate universităţile au cămine şi elevii pot fi deplasaţi în centrele de examen. Să ştiţi că nici acum nu organizează toate liceele examen.

Da, dar centrele de examen sunt în aceleaşi localităţi…

Nu întotdeauna. Sunt licee în mediul rural care au mai puţin de 70-80 de absolvenţi şi care sunt transportaţi într-un centru în care se organizează examenul.

Oricum, asta presupune o deplasare destul de importantă şi anumite cheltuieli....

Eu cred că este un lucru pe care-l putem face, nu este imposibil. Este mult mai rău ca asupra examenului de Bac să planeze permanent suspiciunea irelevanţei. Anul trecut am făcut o analiză asupra candidaţilor care au intrat la Politehnică. Ei bine, notele de la examenul de Bac erau cel puţin cu două puncte mai mari decât media din timpul anilor de liceu. Pentru noi este un semnal că acolo s-a întâmplat ceva.

"Mă îngrijorează demotivarea profesorilor"

"Mă îngrijorează foarte mult demotivarea profesorilor. Ea are şi un suport de natură materială, salarială şi poate că Parlamentul va adopta în această toamnă legea prin care salariile să crească cu 50%. Va exista astfel şansa remotivării profesorilor, cel puţin din punct de vedere salarial. Dar nu e singura cale. Mă gândesc şi la programul de formare continuă, pentru că un profesor nu se poate duce la oră cu ce a învăţat el acum 10-20 de ani. Mă îngrijorează decredibilizarea sistemului prin promovarea unor imagini negative."

Rectorii invită conducerea ministerului la discuţii

Aţi propus deja ministrului educaţiei organizarea Bac-ului în universităţi?

Vom avea o discuţie. Vrem să invităm conducerea MEC la biroul Consiliului Naţional al Rectorilor, pentru că sunt semnale de la mai mulţi rectori care ar agrea acest punct de vedere.

Desigur, dacă ministerul găseşte căile prin care să facă examenul relevant, eu n-o să mă cramponez de această propunere, dar este o formulă.

Dar profesorii din învăţământul preuniversitar nu se vor simţi ofensaţi că vor fi eliminaţi din examenul de Bac?

Profesorii din mediul preuniversitar nu trebuie eliminaţi din acest proces. Ei pot fi invitaţi la corectură, să supravegheze. Şi vor face toate acestea împreună cu cadrele didactice universitare. Drama acestui examen este că el nu e fraudat 100% sau nu toţi profesorii care supraveghează îi lasă pe elevi să copieze. Din păcate, cei mulţi care-şi fac treaba în mod foarte serios suportă şi ei această etichetă.

Avem declaraţii de la profesori universitari de matematică, fizică, chimie, care spun următorul lucru: avem nevoie de un semestru numai pentru a-i pregăti pe studenţii de anul I în vederea a ceea ce urmează în facultate. Şi asta, din cauză că vin slab pregătiţi. Sunteţi de acord?

Sunt de acord. Chiar noi, la Politehnică, am pus la punct un sistem de înscriere on-line pe care-l vom deschide începând cu 1 octombrie pentru toţi elevii din clasa a XII-a. Vrem să ne ocupăm de ei în mod special pentru disciplinele de interes din zona noastră - matematică, fizică, chimie.

Organizăm cursuri suplimentare pentru cei care simt nevoia să-şi completeze cunoştinţele. Începem pregătirea în luna decembrie, iar în februarie şi martie organizăm nişte testări. Şi atunci, când cineva va vedea că nu a putut să ia cinci, mai pune mâna şi mai învaţă.

Dacă s-ar organiza din nou admitere la toate facultăţile, aşa cum era odată, credeţi că aceste probleme ar dispărea?

Aici sunt foarte sceptică. Dau un exemplu din anul acesta. Am avut mai mulţi olimpici care s-au înscris la diverse facultăţi de la Politehnică. Pentru olimpici, există două reguli prevăzute de Legea învăţământului: cei care sunt premianţi la olimpiadele internaţionale intră fără examen. În cazul celor premiaţi la olimpiadele naţionale, legea dă dreptul universităţii să se pronunţe dacă-i admite sau nu fără examen.

Aproape că nu am avut olimpici premianţi la olimpiadele naţionale care să nu ceară să nu dea examen. Concluzia pe care eu o desprind este că, în general, există această reţinere.

Dacă poţi să nu dai examen, de ce să-l dai? Iar dacă olimpicii se manifestă aşa, atunci ceilalţi cu atât mai mult. Şi atunci unele dintre universităţile care şi-au menţinut nivelul de exigenţă şi care vor încerca să introducă integral examenul de admitere, într-un număr de ani, nu foarte mare, se vor depopula.

"Foarte mulţi studenţi lucrează, iar aceasta e o mare problemă"

Politehnica din Bucureşti este legată de noile tendinţe în economie, de afluxul de investiţii străine? Ce impact au acestea pentru Politehnică?

În primul rând, că Politehnica a avut nevoie de reabilitarea laboratoarelor. Noi, în ultimii ani, am investit în laboratoarele din Politehnică circa 22 milioane de euro şi suntem departe de a spune că am reuşit să le reabilităm pe toate. Dar, din punctul de vedere al conţinutului programelor de învăţământ, eu cred că s-a făcut mai mult decât în ceea ce priveşte dotările. De câţiva ani, poate cu o frecvenţă mai mare în ultimii trei ani, din ce în ce mai multe companii vin spre Politehnică să încheie parteneriate.

În ce constau aceste parteneriate?

Ei dotează laboratoarele, în aşa fel încât să-i pregătim pe studenţi mai direcţionat pentru ceea ce au ei nevoie. De asemenea, multe companii sunt preocupate să organizeze împreună cu Politehnica masterate. Sunt companii mari, precum IBM, HP, Oracle, Siveco.

Dar nu numai din domeniul IT-ului. De exemplu, Renault şi alte firme din domeniul mecanicii. Acum vom face probabil un parteneriat cu Oltchim, pe zona pregătirii pentru chimie. Dar Politehnica se confruntă cu o foarte mare problemă. Începând din anul II şi chiar din anul I, tot mai mulţi studenţi sunt angajaţi.

Cei de la Calculatoare, Automatică şi Electronică încă din anul I, între 60 şi 80%. Ceea ce, evident, este de natură să le diminueze timpul afectat învăţământului. Şi atunci rezultatele lor, în loc să fie valorificate prin note peste 9, sunt de 7.

Dar e rău să fie angajaţi? Dobândesc experienţă, îşi îmbogăţesc CV-ul, au şanse mai mari să fie angajaţi la absolvire…

Depinde. Pe de o parte, câştigă o experienţă practică. Într-adevăr, foarte multe dintre companii încearcă să acrediteze ideea că nu mai ai nevoie de şcoală şi că acolo învaţă meseria de fapt.

Or, dacă vorbim de softişti, ei învaţă să facă un soft care este foarte modern în anul acesta sau încă 2-3 ani, dar după aceea… Dar o şcoală de aceea este făcută, să le dea o pregătire de ansamblu, peste care ei să poată adăuga permanent. Într-o carieră, trebuie să te dezvolţi toată viaţa.

Susţineţi că şcoala este cea care le va oferi viziunea, şi nu firma?

Da, categoric. La un moment dat, am vrut să fac o iniţiativă legislativă ca studenţii să nu mai fie angajaţi full-time, pentru a avea mai mult timp de şcoală. I-am supărat pe mulţi şi am renunţat la ea.

Este nevoie de un profesionist la minister

România, în topul ţărilor furnizoare de cunoaştere. "Unul dintre criteriile principale pentru a intra în clasamentele mondiale îl reprezintă numărul de lucrări ştiinţifice publicate în revistele cotate internaţional. Acum trei ani, nu aveam decât două sau trei reviste, acum avem 28.

Eu cred că ne-am mişcat. În clasamentul Thomson privind ţările producătoare de cunoaştere, România ocupă locul 43 din 125 de ţări. Nu e formidabil, dar avem potenţial să mai urcăm câteva trepte. În acest clasament, cel mai spectaculos salt l-a făcut China, care a venit din '95-'96 de pe poziţia 26, iar acum este a doua, după SUA.

China a investit enorm în cercetare şi a realizat parteneriate mai ales cu ţările foarte dezvoltate pe domeniul cercetării, cum sunt Statele Unite. De asemenea, i-a atras pe cei care învăţaseră în America."

Ar reveni ca ministru al educaţiei? "Eu cred că PSD nu trebuie să fie preocupat acum să-şi numească personalităţile care ar putea să ocupe o funcţie sau alta. Eu ştiu ce înseamnă poziţia de ministru al educaţiei. Eram secretar de stat în '95-'96 şi veneam după ce fusesem prodecan şi decan la Facultatea de Chimie.

Ştiam toate demersurile pe care trebuie să le facă o facultate: planuri de învăţământ, programe, cercetare. De aceea eu pledez pentru o persoană profesionistă. Din punctul meu de vedere, am adunat o experienţă, rămân un om din sistemul de educaţie, n-am plecat nicio zi de acolo."

Lege de sprijin pentru copiii de la sate. "Copiii din mediul rural sunt foarte solicitaţi de părinţi la muncile din gospodărie. Timpul pe care-l afectează pentru şcoală este la jumătate faţă de al copiilor de la oraş. Dar inteligenţa nu se naşte numai la oraş, ştim foarte bine.

Ce-ar trebui să facem? A trecut prin Parlament, cu foarte mare dificultate, o lege care dă dreptul ca în fiecare judeţ să fie selectaţi din mediul rural cei mai inteligenţi copii care au terminat clasa a IV-a. Ei vor fi transferaţi în şcolile din mediul urban, în liceele care au internate.

Totul, pe cheltuiala Ministerului Educaţiei. În felul acesta, putem să creştem ponderea copiilor din mediul rural care ajung la liceu şi apoi studenţi. Legea intră în vigoare de la începutul acestui an şcolar."

Organizând examenul de Bac în universităţi, ne vom asigura că nu sunt violate subiectele înainte de a ajunge în sălile de examen, că nu se copiază.
Ecaterina Andronescu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor

Nu toţi profesorii care supraveghează îi lasă pe elevi să copieze. Din păcate, toţi suportă această etichetă.
Ecaterina Andronescu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor