Averile la secret, gusa la vedere
0Legea declararii confidentiale a averilor - asa s-ar putea numi, de acum inainte, actul normativ prin care demnitarii isi inventariaza zestrea. Dupa gandirea profunda a senatorilor partidului de
Legea declararii confidentiale a averilor - asa s-ar putea numi, de acum inainte, actul normativ prin care demnitarii isi inventariaza zestrea. Dupa gandirea profunda a senatorilor partidului de guvernamant, nu ar mai fi decat un pas pana la declararea averilor drept secret de stat si includerea respectivelor informatii in categoria celor clasificate. "Deschiderea" totala a puterii spre transparenta a marcat, astfel, ieri, in Comisia juridica, o dubla victorie: presa a fost alungata din sala de sedinta, iar averile demnitarilor protejate cu 10 lacate. Sunt doua deziderate atinse cu brio intr-o singura sedinta, dupa ce senatorii s-au tot invartit in jurul lor saptamani intregi, cautand solutii perfid acoperite de regulament, pentru a se scoate basma curata. Cu presa a fost relativ usor. In urma cu o saptamana, cand tot legea averilor se discuta, senatorii au optat, democratic, prin vot regulamentar, pentru o sedinta secreta, exact cand se vorbea despre viitoarele principii ale actului normativ. Ieri, parlamentarii puterii si ai opozitiei au reusit sa scoata presa din sala, pentru a-i face, chipurile, pe plac lui Antonie Iorgovan, ofuscat pe un titlu din ziarul Adevarul. Si, in linistea asternuta, au taiat chirurgical legea declararii averilor, intr-o operatie numita academic emasculare. Baza cu publicarea si declararea averilor se joaca in Senat din ianuarie acest an. Guvernul PSD si senatorii PSD au fost permanent intr-o aparenta disputa pe marginea ei. Doar aparenta, caci, asa cum avea sa demonstreze timpul, interesele comune i-au situat pe guvernanti si parlamentari, de la inceput, de aceeasi parte a baricadei. Totusi, pentru jocul de imagine, grupurile s-au impartit in buni si rai. Albii au fost cei din executiv, care, chipurile, mai democrati, au inscris in proiect obligativitatea publicarii averilor in Monitorul Oficial. Negrii au fost senatorii, care, de cand au primit legea, au spus ca atata transparenta le poate pune in pericol familiile lasate la vatra, care ar deveni prada usoara pentru hotii cititori de Monitor Oficial. Apoi, la partid, s-a mai cenzurat cate ceva si averile s-au transferat din Monitorul Oficial intr-un registru la Curtea de Conturi, care, la inceput, putea fi consultat, pentru ca apoi sa fie si el ferecat, intocmai ca si actualele declaratii de avere care se depun la inceput de mandat. Pentru variatiune, din cand in cand, pe piata media s-a mai lansat cate o teorie despre cum ar trebui sa arate legea: ba modelul bulgaresc, ba cel din spatiul euro, pentru a se ramane, in final, la cel pur dambovitean. "M-am saturat sa fiu paratrasnet pentru presa", spunea unul dintre senatorii juristi ai partidului, dezvaluind, astfel, fara voie, ca totul nu a fost altceva decat un joc de-a democratia pus la cale in Kiseleff. Ca a fost asa si nimic mai mult s-a observat si ieri, cand senatorii au scos din proiect obligativitatea declararii colectiilor de arta, pentru a-l proteja de indiscretiile alegatorilor pe cunoscutul amator de frumos aflat in fruntea partidului de guvernamant. Dintr-un anumit punct de vedere ne aflam si astazi in acelasi loc in care eram si acum 12 ani: electoratul trebuie bagat in seama doar cand i se cere votul, fara a i se spune nici un moment pe cine este chemat sa aleaga. A crescut in schimb marimea averilor pe care potentatii zilei incearca sa le treaca la secret, fara a da socoteala nimanui despre invartelile din timpul mandatului. Mai un consiliu de administratie, mai o afacere prin trafic de influenta, mai o licitatie trucata si, uite asa, de ani de zile, avutiile sporesc, inventarul lor intrand din ce in ce mai greu in plicul sigilat. Singurul element vizibil al bunastarii raman ceafa sau gusa, tot mai groase, ale unor demnitari sau alesi, care incep legislatura cu un numar la gulerul camasii si o termina cu trei numere mai mare. Dispretul fata de alegatori a atins de aceasta data cota maxima. Ani de zile, societatea civila, fie prin presa, fie prin diverse organizatii neguvernamentale, a solicitat un statut al deputatului si senatorului cu incompatibilitati clare, o lege drastica a raspunderii ministeriale, eliminarea conflictelor de interese pentru demnitari si alesi locali, transparenta in privinta averilor. Nici una dintre aceste solicitari nu a ajuns la electorat asa cum a fost ceruta. Statutul parlamentarilor este si astazi in sertare pentru rediscutare, inca din timpul celuilalt mandat al lui Ion Iliescu. Legea raspunderii ministeriale este atat de generoasa, incat se ascund dupa ea cohorte de ministri diferit colorati politic, iar conflictele de interese sunt deocamdata doar un punct neindeplinit din angajamentul luat, in aprilie, de Guvern pentru integrarea in NATO. Cat despre averi, s-a ajuns cu cinismul pana acolo incat s-a spus ca nici macar reprezentantii presei nu au acces la faimosul registru secret de la Curtea de Conturi, deoarece nu au un interes legitim, pentru ca, vezi Doamne, nu ar reprezenta pe nimeni! Cine spune asta? Parlamentul, care este, in toate sondajele, pe ultimul loc la credibilitate, in vreme ce presa nu este depasita decat de Biserica si Armata.