Autoevaluarea - cel mai dur test al profesionistilor

Fie ca ne aflam in cautarea unui loc de munca, fie ca deja avem unul, trebuie sa ne intrebam in permanenta ce avem noi mai mult decat altii de oferit, care sunt calitatile care ne definesc si ne

Fie ca ne aflam in cautarea unui loc de munca, fie ca deja avem unul, trebuie sa ne intrebam in permanenta ce avem noi mai mult decat altii de oferit, care sunt calitatile care ne definesc si ne propulseaza in castigatori, care sunt beneficiile celui care imi ofera un post de munca. Practic, printr-un contract de munca se stipuleaza ca angajatul isi vinde forta sa de munca angajatorului. Or, oamenii sunt constienti in primul rand de nevoile lor si mai putin de nevoile angajatorului. Strict din acest punct de vedere, interviul de angajare nu este cu nimic diferit de o tranzactie, in care se intalnesc doua parti: una dintre parti reprezinta cererea, cealalta parte reprezinta oferta. Daca oferta nu e de calitate, solicitantul nu cumpara. Tot mai multi angajatori, actionand in plan privat si in interes propriu, sunt direct interesati de valoarea comerciala a unei persoane, de masura in care acesta e capabil ca prin activitatea desfasurata sa acopere costurile curente, inclusiv salariul. Evident, aceasta calitate (valoare) e rezervata profesionistilor. Asadar, intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem este: "Am capacitatea sa conving pe cineva ca sunt un profesionist, merit aceasta incredere?" Pe cine va alege angajatorul, dupa seria de interviuri, in conditiile in care la clasica intrebare: "Puteti enumera cateva dintre calitatile (si defectele) Dvs.?" se obtin aceleasi clasice si banale raspunsuri: "Sunt un om responsabil, muncitor, punctual..."? Desi atat de cunoscuta si previzibila, aceasta intrebare ramane una dintre cele mai relevante pentru intervievator datorita raspunsului pe care nu-l primeste de la candidatii mai putin pregatiti. Adica un raspuns creativ, bogat in continut si in legatura cu pozitia pentru care se candideaza. Un profesionist insa stie sa aduca ceva diferit, descoperind o parte dintre calitatile sale, dar nu printr-un raspuns direct tip enumerare, ci printr-un raspuns complex, legat de experientele profesionale intalnite in cariera. In plus, el comunica angajatorului ceea ce acesta vrea si are nevoie sa auda: "Eu sunt un om care iti va aduce beneficii!". De ce? Deoarece imi cunosc foarte bine meseria (lucru posibil de dovedit fie prin experienta profesionala acumulata, fie prin studiile parcurse si rezultatele academice), lucrez bine si eficient, si in plus pot acoperi si viitoarele necesitati, inca neprevazute. Un profesionist este capabil sa evalueze modul curent de derulare a activitatii si sa vina cu solutii de optimizare. Practic, solicitantul trebuie sa se transpuna complet in pozitia angajatorului si sa se evalueze transant. El dovedeste (si nu doar afirma) siguranta de sine in manuirea conceptelor proprii domeniului sau de activitate, complexitate si profunzime in aprecierea dificultatilor activitatii respective si deschidere catre nou. Este relaxat si creativ. Un profesionist este autentic, iar aceasta calitate este usor de remarcat. Problema prezentarii corespunzatoare se pune in cazul celor care, desi calificati, nu stiu sa se puna in valoare. Rezultate bune se pot obtine numai daca in prealabil solicitantul unui post si-a structurat foarte clar o lista de cel putin 20 de caracteristici si trasaturi care definesc profesionistul din domeniul sau. In linistea discutiei cu sine, in deplina sinceritate, trebuie bifate calitatile pe care intr-adevar le avem si calitatile pe care nu le avem sau pe care nu le detinem in cel mai inalt grad. Acolo unde au fost descoperite lipsuri, trebuie lucrat pentru acoperirea lor. Deoarece competitia este dura, angajatorul se asigura adesea de participarea unui psiholog (care concepe partea de testare umana) si, respectiv, a unui specialist in domeniul postului oferit (care concepe partea de testare profesionala). Ideea ca "merg la interviu si ma descurc eu" trebuie sa dispara, fiind o masura a superficialitatii, rezultatul bazandu-se pe improvizatie. Demersul trebuie sa fie autentic: doar in acest fel, calitatile se transforma in aptitudini concrete, iar acestea, puse in practica, aduc beneficii. Sa luam, de pilda, dinamismul. Dinamismul inseamna: promptitudine, tratarea unui numar mai mare de sarcini pe aceeasi unitate de timp, capacitate de procesare in paralel. Cat timp rezist in acest ritm? Mai mult inseamna si mai bine? Si care este reperul in raport cu care s-a facut aprecierea? Exista exemple de activitati care sa dovedeasca cele afirmate? Concret, daca e posibil, cat s-a castigat ca urmare a acestui efort? Care sunt consecintele directe ale faptului ca sunt dinamic pentru profesia mea (economist, inginer...)? Cel mai dur evaluator trebuie sa fim chiar noi insine. Psiholog Sorin Faur ADECCO Romania SRL Dr. Felix, Nr. 59 Tel: 223.46.88 www.adecco.com