Aprobarea modificării aduse Codului muncii ar putea duce la pierderea a 30.000 de posturi

România ar putea pierde peste 30.000 de locuri de muncă, iar bugetul statului ar fi redus anual cu aproximativ 170 de milioane de euro, dacă Parlamentul adoptă o iniţiativă de modificare a Codului Muncii, aflată în Senat, susţine Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT).

Asociaţia avertizează că iniţiativa de modificare a Codului Muncii vizează regimul muncii temporare derulate prin agenţi specializaţi, o activitate care în 2013 a angrenat, numai în cadrul membrilor ARAMT, peste 52.000 de români, echivalentul a peste 20.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.

ARAMT a trimis o scrisoare deschisă principalilor decidenţi din Guvern şi Parlament, solicitând analiza şi intervenţia asupra iniţiativei de modificare a Codului Muncii, pentru a evita efecte economice grave.

„Modificările propuse vor afecta semnificativ mediul socio-economic, impunerea de noi restricţii determinând diminuarea rolului muncii temporare, disponibilizarea în masă a salariaţilor temporari, creşterea ratei de evaziune fiscală provenită din munca la negru, pierderi importante la bugetul de stat,creşterea şomajului şi scăderea ratei de angajare la nivel naţional, în special în rândul tinerilor”, susţine preşedintele ARAMT, Sorina Donisa.

74% dintre companii nu ar apela la angajaţi permanenţi

Asociaţia informează că a prezentat Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială a Senatului o serie de analize şi argumente privitoare la rolul şi ponderea muncii temporare în economia românească şi europeană, arătând că, potrivit statisticilor europene, 74% dintre companii nu ar apela la angajaţi permanenţi dacă nu ar avea acces la muncă temporară, ceea ce înseamnă că două treimi din locurile de muncă ocupate în prezent de angajaţi temporari, adică aproximativ 30.000 de posturi, ar înceta să existe dacă agenţii de muncă temporară nu-şi vor mai putea derula activităţile.

„Costurile sociale sunt dublate de costuri bugetare. Anual, bugetul de stat ar putea pierde circa 105 de milioane euro rezultaţi din diminuarea drastică a taxelor şi impozitelor plătite de agenţii de muncă temporară (inclusiv TVA). Statul ar mai avea de plată alte 36 de milioane de euro anual pentru protecţia socială a persoanelor anterior angajate la agenţi de muncă temporară, care îşi vor pierde locul de muncă. O altă consecinţă a absenţei unor soluţii flexibile de angajare ar fi creşterea muncii la negru şi evaziunea fiscală asociată acesteia, care ar genera o pierdere suplimentară financiară anuală de aproximativ 26 de milioane de euro”, se mai arată în comunicat.

Iniţiativa legislativă nu e bazată pe un studiu de impact 

ARAMT semnalează şi faptul că iniţiativa legislativă de modificare a Codului Muncii nu are la bază un studiu de impact, ceea ce contravine legislaţiei române şi comunitare în vigoare.

Iniţiativa prevede transformarea contractului de muncă temporară într-un contract pe perioadă nedeterminată şi instituie obligaţia agentului de muncă temporară de a remunera lucrătorii temporari cu 75 la sută din salariul minim brut la nivel naţional, timp de trei luni, în perioada în care aceştia nu derulează nicio activitate.