Andrei Marga: Metodologia de evaluare a universităţilor un eşec

Aprobată recent prin hotărâre de guvern, Metodologia de evaluare externă redactată de ARACÎS ignoră situaţia învăţământului superior, operează cu concepte slabe, reia "răsuflata

Aprobată recent prin hotărâre de guvern, Metodologia de evaluare externă redactată de ARACÎS ignoră situaţia învăţământului superior, operează cu concepte slabe, reia "răsuflata prioritate a educaţiei în raport cu cercetarea", propune experimentări "vizibil improvizate", preia o sumedenie de formulări din texte internaţionale şi, o dată pusă în practică, va instala "o birocraţie costisitoare, pe un fond neschimbat, care nu va putea stimula inovaţia, devenită atât de necesară". Aşa descrie prof. univ. dr. Andrei Marga documentul ARACÎS, catalogându-l drept "un eşec, dintr-un şir ce se îngroaşă în politica universitară".
"Nevoia reformei capabile să schimbe organizarea şi rezultatele este o problemă de mult resimţită de universităţile din România. Semnarea, în 1999, a Declaraţiei de la Bologna a deschis o şansă. Aplicarea acesteia s-a făcut însă, în ţara noastră, formal, birocratic şi greşit, încât rezultatele vor fi pe măsură. În 2004 s-a adoptat Legea restructurării studiilor, care a preluat mecanic diferite articole europene, iar acum trebuie, prin forţa realităţii, corectată drastic. Erorile au fost adâncite de hotărârile de guvern din 2005 şi 2006. S-a ratat astfel ocazia alocării studiilor master în mod nepopulist, pe criterii de performanţă. Reglementarea doctoratului este unică în Europa în erorile ei", precizează Andrei Marga, care plasează, în şirul erorilor legislative, şi Metodologia de evaluare externă, care a trecut, recent, prin "sita" Executivului. Pe ton sancţionator, Marga aduce în prim-plan chiar componenţa ARACÎS-ului, care, cu toate modificările din ultima perioadă, rămâne "unică în Uniunea Europeană: sunt numite în Consiliu persoane trimise de partide, care nu au nimic comun cu experţii din alte ţări". Documentul lasă să se înţeleagă - subliniază Marga - că persoanele care-au participat anul acesta la redactarea lui "au scris astfel de reglementări şi în alţi ani" şi că acest exerciţiu de simplă "rescriere" face ca în textul metodologiei să nu fie integrate problemele actuale ale învăţământului superior: consemnarea Băncii Mondiale că 90% din studenţii României vor să plece din ţară, includerea învăţământului, în Raportul Comisiei Europene, pe lista corupţiei, recentul semnal de alarmă al comisarului european pentru educaţie privind "calitatea problematică" a învăţământului românesc. O bilă neagră primeşte documentul ARACÎS şi pentru că lucrează cu "concepte slabe", gen "organizaţie furnizoare de educaţie", şi pentru că prelungeşte punerea în practică a ierarhizării universităţilor, propunând pentru acest an universitar un proiect-pilot la care să participe doar cine vrea, după cum e taxată metodologia, şi pentru că pune în continuare pe prim-plan educaţia, în detrimentul cercetării ştiinţifice. şi, deşi ar fi fost nevoie de schimbări imediate, "în continuare, studiile master sunt înţelese greşit drept simplă continuare a studiilor, iar doctoratul este lăsat în erorile din 2005.