Albiile râurilor sunt sufocate de plastic
0Deşeurile din plastic şi cele rezultate din materialele de construcţii au devenit o prezenţă obişnuită pe malurile apelor din zonele rurale. Folii, bidoane şi PET-uri. Aceste deşeuri tronează pe malurile apelor curgătoare şi reprezintă principala sursă de poluare.
Materialele din plastic, uşoare, sunt cele mai întâlnite deşeuri din zona albiilor de râu. De vină sunt atât lipsa de servicii de salubritate în regiunile rurale adiacente cursurilor de apă, cât şi inundaţiile care contribuie la împrăştierea acestor resturi din amonte către aval.
Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltare Durabilă (CEDD) privind compoziţia deşeurilor abandonate în zona pârâului Negrişoara din judeţul Suceava. Săptămâna trecută, câteva sute de voluntari, printre care 50 de copii, au mers în zona bazinului Negrişoara, în localitatea Poiana Negri, pentru a strânge gunoaiele de pe 12 kilometri de-a lungul cursului de apă. Le-au colectat selectiv, încercând să dea localnicilor un exemplu. Rezultatul: 2.000 de saci de gunoaie. La finalul acţiunii de ecologizare, specialiştii de la CEDD au făcut o analiză a deşeurilor, demonstrând că acestea provin din gospodăriile rurale.
„Majoritatea râurilor de la noi din ţară sunt folosite ca sisteme de salubrizare de către cei din zonele rurale, iar puterea voluntarilor de a aduna gunoaie este mult depăşită", a declarat Alin Uhlmann-Uşeriu, preşedinte al Asociaţiei Tăşuleasa Social, implicată în acţiunea de ecologizare.
Resturile depind de anotimp
Specialiştii de la CEDD au ajuns la concluzia că, în zona pârâului Negrişoara, 82% din deşeurile colectate au fost produse din plastic. Un studiu făcut de acest centru în toamna anului trecut arăta că în zonele de râu această categorie de deşeuri era prezentă în proporţie de 76%, experţii explicând că ponderea categoriilor de gunoaie diferă în funcţie de anotimp.
Asociaţiile care se ocupă de acţiuni de ecologizare, încercând să-i facă pe oameni conştienţi de problemele mediului, afirmă că, în condiţiile în care copiii înţeleg că trebuie să protejeze natura, există şanse ca lucrurile să se schimbe. Cei mici sunt eficienţi atunci când trebuie să convingă pe cineva să-şi schimbe comportamentul.