Vara - anotimpul accidentelor vasculare cerebrale
0In timpul verii creste riscul aparitiei unui accident vascular cerebral. Temperaturile ridicate si deshidratarea organismului favorizeaza formarea cheagurilor de sange, denumite stiintific trombi
In timpul verii creste riscul aparitiei unui accident vascular cerebral. Temperaturile ridicate si deshidratarea organismului favorizeaza formarea cheagurilor de sange, denumite stiintific trombi vasculari. Boala de fond care duce la formarea acestor cheaguri este aterotromboza. Aceasta este o boala progresiva, extinsa pe toata durata vietii si care afecteaza reteaua de vase sangvine a organismului. "Aterotromboza apare atunci cand intr-un vas de sange se formeaza un cheag datorita rupturii placilor aterosclerotice din peretele vascular. Formarea unui tromb mare poate duce la obstructia completa a vasului, deci la aparitia unui infarct, a unui eveniment ischemic acut", ne spune prof. dr. Constantin Popa, directorul Institutului de Boli Cerebrovasculare din Capitala. Sunt si anumiti factori care cresc riscul aterotrombozei, ca obezitatea, hipertensiunea, fibrilatia atriala, colesterolul crescut si diabetul zaharat. Pe langa caracteristicile genetice ale fiecaruia dintre noi, la aparitia bolii mai contribuie si unii factori care tin de stilul de viata, precum fumatul, dieta si lipsa exercitiului fizic. Aterotromboza produce accidentele vasculare cerebrale, principala cauza de invaliditate in lume, dar si atacul ischemic tranzitor, infarctul miocardic sau boala arteriala periferica, blocand arterele de la picioare.
Accidentul vascular cerebral apare atunci cand irigarea creierului cu sange este insuficienta. In momentul accidentului, neuronii din zona afectata sunt distrusi. "Exista doua tipuri majore de accidente vasculare cerebrale: ischemic si hemoragic. Accidentul ischemic reprezinta 85 la suta dintre toate cazurile de acest gen. Accidentul hemoragic apare atunci cand se rupe un vas de sange care iriga creierul", ne-a mai spus prof. Popa.
In cazul accidentului ischemic tranzitor nu se produc leziuni permanente, desi se pierde functia unor zone din creier, pe o perioada determinata. Parezele sau paraliziile dupa accidente tranzitorii se pot vindeca. Totusi, acest "mini-accident vascular cerebral" constituie un important semnal de alarma, deoarece poate aparea in scurt timp un accident vascular cu necroza tesutului cerebral si deces. Pacientii care au avut un accident tranzitor trebuie tratati, pentru a evita riscul evenimentelor recurente, spun specialistii. De altfel, jumatate din toate accidentele vasculare cerebrale apar la pacientii care au avut anterior un alt accident sau unul tranzitor.
Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), boala cerebrovasculara a fost cauza a peste 5 milioane de decese in intreaga lume in 2001, fiind a doua cauza de mortalitate pe glob. Cu toate ca specialistii estimeaza ca mortalitatea prin accident vascular cerebral se va dubla pana in anul 2020, in tratarea acestei afectiuni se fac investitii mici. Totusi, supravietuitorii accidentelor de acest gen raman cu invaliditate cronica, aproximativ o treime dintre pacienti fiind dependenti de ajutorul rudelor dupa un an. Accidentul vascular cerebral necesita cheltuieli majore din fondul de sanatate, pacientii avand nevoie de spitalizari frecvente si ingrijire la domiciliu. Numai in Statele Unite ale Americii, costurile directe si indirecte legate de aceasta afectiune sunt de peste 50 de miliarde de dolari anual. In Romania a functionat in ultimii doi ani un program de prevenire a celui de-al doilea atac vascular cerebral. Peste 6.000 de pacienti erau tratati cu medicatie antitrombotica si evaluati permanent, pentru a preveni atacul fatal. Autoritatile au decis sa renunte la finantarea programului, considerand ca e mai ieftin sa ingrijeasca familiile, ani de zile, persoanele paralizate.
Simptomele si consecintele accidentului vascular cerebral
Primele simptome care apar in cazul unui accident vascular sunt: amorteala sau slabiciunea brusca a fetei, a unei maini sau a unui picior; confuzie brusc instalata, tulburari de vorbire sau de intelegere; dificultati de vedere brusc instalate, la unul sau la ambii ochi; dificultate la mers, ameteala, pierderea echilibrului sau coordonarii si cefalee severa. Dupa un astfel de accident, pacientul poate ramane cu paralizie; dificultati de vorbire sau de limbaj; probleme cognitive; oboseala; dificultati de percetie si schimbari ale dispozitiei.