Noile victime ale epidemiei HIV/SIDA

După ce a făcut ravagii în rândul tinerilor activi sexual care nu se protejează şi care au un comportament la risc, HIV/SIDA pare să afecteaze o nouă categorie de vârstă: persoanele trecute de 50 de ani.

Epidemia HIV/SIDA evoluează în direcţii noi: nu doar tinerii sunt afectaţi de virus, ci şi persoanele trecute de 50 de ani, în rândul cărora gradul de conştientizare este unul scăzut. „Merg pe principiul «aşa ceva nu poate să mi se întâmple mie »“, atrage atenţia medicul Mariana Mărdărescu, infecţionist în cadrul Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş din Capitală. Concret, din cele peste 300.000 de cazuri de infecţie HIV/SIDA nou raportate în Europa în perioada 2004 - 2015, mai mult de 50.000 au fost constatate la oamenii trecuţi de 50 de ani.

Cel mai nou studiu publicat de Centrul European pentru Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) mai subliniază nevoia unor programe de testare şi prevenţie care să îi vizeze şi pe adulţii trecuţi de 40 de ani. Mai mult, documentul scoate în evidenţă că 63% dintre cei care au fost depistaţi pozitiv în perioada 2004 - 2015 au fost diagnosticaţi târziu când, pe lângă infecţia HIV/SIDA, aveau şi alte infecţii asociate.

„E vorba de un comportament la risc al persoanelor trecute de 50 de ani, provenite în special din ţările din fostul bloc estic. Sunt persoane care nu erau până acum ţintă a detecţiei precoce, dar aceste noi rezultate ne arată că avem nevoie de intervenţii şi în această zonă. Creşterea numărului de cazuri este mai rapidă la această categorie de vârstă decât la tineri, unde cifrele se menţin“, a explicat, pentru „Adevărul“, profesorul Alexandru Rafila, consilier în Ministerul Sănătăţii.

România: 645 de cazuri noi în 2017

În România, în primele şase luni din 2017, au fost efăcute aproape 93.000 de testări, un sfert din ele fiind la cerere. Dintre acestea, pozitive au ieşit 645, potrivit statisticilor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în România. Ţara noastră face parte din cele 16 state europene unde rata de infecţie cu virusul imunodeficienţei umane a înregistrat creşteri. Alte 15 state, între care Portugalia, au înregistrat mai puţine cazuri, asta datorită campaniilor susţinute de educaţie şi prevenţie derulate de autorităţi.

„Infecţia cu HIV a crescut oarecum, calea de transmitere principală fiind în continuare cea sexuală. Pentru România, însă, cele mai multe cazuri nou depistate sunt în rândul populaţiei tinere. Nu este ceva alarmant pentru România, nici din punct de vedere al incidenţei, nici din punct de vedere al prevalenţei. Noi avem puţine cazuri pe categoria de vârstă 50 şi peste. În aceste cazuri, pentru că transmiterea e pe cale sexuală, merg pe ideea că lor nu li se poate întâmpla aşa ceva“, a explicat infecţionistul Mariana Mărdărescu.

Românii neglijează simptomele

În total, în România sunt înregistrate 1.070 de persoane infectate cu HIV/SIDA, care au peste 50 de ani, şi alte 820 care au depăşit 60 de ani. Dintre acestea, cele mai multe sunt bărbaţi, arată statisticile autorităţilor. De cealaltă parte, infecţiile nou depistate apar în continuare la categoriile vulnerabile, respectiv la consumatorii de droguri, cei cu altă orientare sexuală şi persoanele care practică prostituţia.

„Depistarea cazurilor se face relativ târziu în România, cam la fel ca şi la celelalte boli. Asta din cauză că lumea nu dă importanţă simptomelor, testarea nu este prietenoasă, şi nu în ultimul rând oamenii nu se gândesc că ar putea avea boala. Mai există şi probleme legate de investigaţii - unele direcţii de sănătate publică nu au buget pentru investigaţii şi rămân fără teste, altele îşi fac treaba“, a declarat, pentru „Adevărul“, Iulian Petre, directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Pacienţilor cu HIV/SIDA (UNOPA).

Şi profesorul Emanoil Ceauşu, medic infecţionist la Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş din Capitală, spune că pacienţii ajung târziu la medic. „Fie au simptome, dar le neglijează, fie refuză să creadă că au aşa ceva, iar la alţii e pur şi simplu vorba de necunoaştere. Noi, ca medici, facem testări la gravide, la cei cu tuberculoză, la populaţia vulnerabilă, dar sunt teste specifice, nu le aplici tuturor. Iar oamenii ajung la noi când boala e avansată“, a precizat infecţionistul, adăugând că e nevoie de campanii ample de informare, care să fie ţintite pe categoriile de vârstă.

Eficienţa campaniilor de informare, sub semnul întrebării

Doar că astfel de campanii nu prea se fac. Şi tocmai de astfel de informări este nevoie, în opinia experţilor Centrului European pentru Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.

„Constatările noastre ilustrează o nevoie clară de furnizare a unor programe complete de prevenire a HIV, orientate către vârstnicii din Europa“, afirmă Lara Tavoschi, principalul autor al studiului.

„Banii sunt problema“, arată medicul Mioara Predescu, şefa Academiei HIV/SIDA din Institutul de Boli Infecţioase Matei Balş. „Într-o societate săracă se investeşte puţin în educaţie. Doar ce am finalizat o campanie foarte amplă de informare, realizată pe bani norvegieni. Acum, aşteptăm bani de la Ministerul Sănătăţii pentru a putea demara o nouă campanie. Ce s-a stabilit foarte clar este că cea mai bună metodă de prevenire a răspândirii infecţiei este tratamentul.

Acoperirea cu tratament şi aderenţa la acesta sunt esenţiale“, a spus Predescu.
Eficienţa lor se vede însă prea puţin, atrage atenţia Iulian Petre. „Noi nu avem programe pentru cei care sunt la risc, ce să mai vorbim de campanii pentru persoanele trecute de 50 de ani... E mult de lucru pentru a intra şi noi în linie dreaptă cu alte state europene“, a conchis reprezentantul pacienţilor.