Mobilizare pentru screening personalizat în cancerul mamar. Primul studiu debutează la 1 decembrie

„MyPeBS“  - My Personalising Breast Screening -  va mobiliza 20.000 de voluntare din Franţa, 30.000 din Italia, 15.000 din Israel, 10.000 din Belgia şi 10.000 din Marea Britanie, timp de şase ani. Ce-şi propune acest studiu.

Un studiu de amploare va începe pe 1 decembrie pe un eşantion de 85.000 de femei din Europa şi Israel cu scopul de a rafina metodologia de identificare a riscului de dezvoltare a cancerului mamar şi de a oferi fiecărei paciente un tratament personalizat, au anunţat organizatorii iniţiativei, potrivit AFP.

„MyPeBS“  - My Personalising Breast Screening -  va mobiliza 20.000 de voluntare din Franţa, 30.000 din Italia, 15.000 din Israel, 10.000 din Belgia şi 10.000 din Marea Britanie, timp de şase ani, potrivit agerpres.ro.

La realizarea acestui studiu participă 26 de parteneri europeni şi americani. „Este cel mai mare studiu din lume ce vizează acest subiect. Individualizarea este o tendinţă majoră, există un alt studiu asemănător în Statele Unite“, a explicat Suzette Delaloge, coordonatoarea proiectului MyPeBS şi medic oncolog la Institutul Gustave Roussy din Franţa.

Cu 360.000 de noi cazuri diagnosticate în fiecare an şi 92.000 de decese anuale în Europa, cancerul mamar reprezintă cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la femei.

„Există un număr enorm de persoane care fac astfel de teste pentru nimic“

Milioane de femei - 9 milioane în Franţa - sunt vizate în ţările europene de proceduri organizate de depistare.

„Există un număr enorm de persoane care fac astfel de teste pentru nimic, sensibilitatea aparatelor nu este perfectă, există chiar destul de multe cancere de interval  - între două mamografii -, există şi cazuri de fals-pozitiv - femei care devin suspecte de cancer, dar care se dovedesc a fi cazuri benigne, însă ele sunt obligate să facă o biopsie -, există şi problema supradiagnosticului, adică între 10% şi 20% de cancere care nu ar fi evoluat dacă nu le-am fi depistat. Toate aceste lucruri alcătuiesc un fascicul de critici, care militează în favoarea unei ameliorări a procedurilor de depistare", a mai spus Suzette Delaloge.

Studiul va repartiza prin tragere la sorţi femeile cu vârste cuprinse în 40 şi 70 de ani în două grupuri. Cele din primul grup vor fi supuse unei proceduri uzuale de depistare, iar femeile din al doilea grup vor urma o procedură de monitorizare în funcţie de trei niveluri de risc: foarte scăzut  - risc mai mic de 1% de a dezvolta un cancer mamar în următorii cinci ani, mediu  - 3% - şi ridicat  - peste 6%.

Riscul este definit în funcţie de vârstă, istoricul familial, densitatea mamară şi rezultatul unui test de salivă. „Folosim un senzor de genotipare, căutăm 300 de variaţii ale ADN-ului, despre care oamenii de ştiinţă au arătat în mod formal în ultimii ani că sunt asociate cu riscul de a dezvolta un cancer mamar“, a explicat aceeaşi specialistă.

În Franţa, studiul va fi implementat în 30 de departamente ale acestei ţări şi se bazează pe actuala reţea de depistare. Organizatorii doresc să arate că noua strategie „va fi cel puţin la fel de eficientă sau, dacă va fi posibil, chiar mai eficientă decât standardul actual“.

Dacă va avea succes, cercetarea ar putea să conducă la o depistare mai bine ţintită, evitând situaţiile în care femei perfect sănătoase sunt supuse unor examinări şi teste care nu sunt inofensive  - inclusiv radiaţii - şi unor intervenţii care pot să le mutileze  - extirpări de ţesut mamar sau chiar mastectomii.