Mituri despre cancerul la sân

O mare parte din informaţiile care circulă pe seama acestei afecţiuni sunt imprecise, spun specialiştii. La nivel mondial, cancerul la sân este a doua cauză de deces în rândul femeilor, după cancerul de col uterin. La fiecare trei minute, o femeie este diagnosticată cu cancer mamar.

Numărul femeilor diagnosticate cu cancer la sân creşte alarmant în fiecare an, potrivit Societăţii Americane de Luptă Împotriva Cancerului. De aceea, medicii ne sfătuiesc să cerem sfatul specialiştilor atunci când avem o suspiciune în acest sens, fiindcă cele mai multe informaţii despre cancerul de sân sunt imprecise.

„În jurul cancerului de sân s-au creat cele mai multe mituri. Toată lumea îşi dă cu părerea, deşi doar medicul este în măsură să ofere informaţii precise. Asta deoarece miturile pot crea teamă, iar o persoană care are încredere într-o informaţie neverificată îşi poate pune viaţa în pericol", explică cercetătorul ştiinţific Sabin Cinca de la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" din Bucureşti.

Antecedentele familiale, risc sigur

FALS. Unul dintre miturile despre cancerul de sân care circulă frecvent este cel legat de antecedentele din familie. Mai exact, există împământenită ideea potrivit căreia o femeie va dezvolta această afecţiune pe parcursul vieţii dacă a avut mama sau bunica bolnavă de cancer de sân.

Potrivit medicilor, acest lucru este posibil doar dacă, în momentul conceperii, viitoarea mamă prezintă o modificare a genei care predispune la această formă de cancer. Însă, dacă o femeie dezvoltă această anomalie genetică după naştere, riscul de îmbolnăvire a viitorului copil este acelaşi pe care îl are orice persoană.

„Câteva teste genetice realizate înainte de conceperea unui copil ar putea depista predispoziţia către cancerul de sân", explică cercetătorul Sabin Cinca.

Pilula, factor predispozant

ADEVĂRAT ŞI FALS. Rolul anticoncepţionalelor în apariţia cancerului de sân constituie un alt mit care sperie multe femei, în condiţiile în care pilula reprezintă una dintre cele mai utilizate metode de prevenire a unei sarcini nedorite. Părerile însă sunt împărţite, întrucât nu există studii care să infirme sau să confirme acest mit. Unii medici susţin că anticoncepţionalele nu ar trebui luate mai mult de cinci ani, deoarece riscul de cancer de sân creşte pe măsură ce trece timpul. Alţi medici susţin că efectele benefice ale pilulei sunt mult mai importante decât riscurile şi, de aceea, nu ar trebui să se renunţe la ea.

„Unele persoane pot prezenta un risc crescut de a dezvolta cancer de sân, deoarece sistemul hormonal este dependent de anumite particularităţi genetice. Prin urmare, acestea pot prezenta o anumită vulnerabilitate atunci când folosesc pilula. De aceea,anticoncepţionalele nu trebuie luate niciodată după ureche", spune specialistul.

O genă influenţează tratamentul

ADEVĂRAT. Oamenii de ştiinţă americani de la Institutul de Oncologie din New Jersey au identificat o genă care este prezentă la 40 la sută din femeile diagnosticate cu cancer de sân şi care este asociată cu rezistenţa la chimioterapie. Gena poartă numele de metadherin (MTDH) şi este localizată la nivelul cromozomului 8. În prezent, se realizează cercetări pentru a se găsi metode de inhibare a genei. În acest mod, pot fi prevenite episoadele de recurenţă şi, totodată, riscul de metastază.