Medicamentele antihipertensive, indicii în privinţa unui tratament pentru coronavirus. O companie de biotehnologie va începe studiile clinice

Pandemia Covid-19 şi rata mare a mortalităţii, printre alţii, a pacienţilor cu hipertensiune arterială, diabet şi boli cardiovasculare, a stârnit îngrijorări printre oamenii de ştiinţă privind conexiunea dintre medicamentele antihipertensive şi forme severe ale boli, relatează The Scientist.

Medicamentele care scad tensiunea arterială ar putea creşte receptivitatea la boală prin faptul că receptorul ECA2 (enzima de conversie a angiotensinei) situat la suprafaţa celulelor pulmonare şi cardiace, prin care virusul pătrunde în organism, este amplificat. Astfel asigurate mai multe căi de pătrundere celulară a coronavirusului SARS-CoV-2, pacientul dezvoltă forme mai severe de boală.

O ipoteză importantă pe care trebuie să o testăm, spune cercetătorul specializat în medicaţie antihipertensivă Carlos Ferrario de la Wake Forest School of Medicine.

Mai multe asociaţii medicale, între care Societatea Europeană de Cardiologie şi Colegiul american de Cardiologie au sfătuit pacienţii care iau medicamente antihipertensive, şi anume, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) şi blocanţi ai receptorilor de angiotensină (BRA) să le ia în continuare, întrucât nu există dovezi ale asocierii între acestea şi infecţiile mai severe.

Cercetători de la spitalul Brigham din Boston, care au revizuit literatura ştiinţifică în domeniu şi au publicat rezultatele în jurnalul Asociaţiei medicale americane, şi o echipă separată de oameni de ştiinţă , care şi-au prezentat cercetările în  New England Journal of Medicine, au ajuns la concluzii similare.

Asocierea are nevoie de studii aprofundate, însă, analiza atentă a mecanismelor de acţiune a celor două tipuri de medicamente antihipertensive - inhibitori ai enzimei ECA şi blocanţi ai receptorilor de angiotensină - ar putea oferi indicii asupra unui tratament al infecţiei: enzima ECA2 ca momeală pentru a ţine virusul departe de celulele-gazdă, relatează The Scientist. 

O companie de biotehnologie care dezvoltă o asemenea strategie prin intermediul ECA2 recombinată a primit aprobare pe 2 aprilie pentru studii clinice de faza a doua, de testare pe pacienţi infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

„Este o idee extrem de interesantă”, a spus David Kass, cardiolog al Johns Hopkins School of Medicine. „Evident, dacă virusul se leagă de această formă de ECA2 care pluteşte în fluxul sanguin fără a se ataşa de celule, nu va mai fi capabil să se multiplice şi să le distrugă”, a explicat acesta.

Compania privată  APEIRON Biologics, cu sediul la Viena, care dezvoltă terapii pentru cancer şi boli respiratorii, a obţinut pe 2 aprilie aprobarea de a aplica tratamentul experimental pe baza enzimei umane recombinate APN01 pe 200 de pacienţi cu infecţii severe în spitale din Austria, Germania şi Danemarca.

APN01, forma recombinată a enzimei de conversie a angiotensinei 2, are următorul mecanism dual de acţiune: imită enzima umană ECA2, poarta de pătrundere a virusului în organism, astfel că virusul se leagă de varianta solubilă a enzimei, în loc de cea de la suprafaţa celulelor. În acelaşi timp, APN01 atenuează reacţiile inflamatorii severe la nivelul plămânilor şi protejează împotriva leziunilor pulmonare.

APN01 a fost testat pentru siguranţă pe 89 de voluntari sănătoşi şi pacienţi cu hipertensiune arterială pulmonară, leziuni pulmonare acute şi sindrom de detresă respiratorie acută.

Fondatorul APEIRON Biologics şi co-inventatorul tratamentului experimental este Josef Penninger, imunolog molecular la Universitatea British Columbia.

Penninger a început să studieze receptorul ECA2  în calitate la cercetător în domeniul cancerului la Institutul din Ontario, în urmă cu 20 de ani.

Alături de alţi cercetători a desluşit modul cum operează receptorul în cadrul sistemului renină-angiotensină: acesta are startul în rinichi unde este secretată renină, un hormon care desface angiotensina I. Mai departe, receptorul ECA desface angiotensina I în angiotensină II. Aceasta din urmă se leagă de un receptor de la suprafaţa vaselor de sânge, celulelor pulmonare şi cardiace, între altele. 

Rolul receptorului ECA2 este să desfacă un aminoacid din angiotensina II şi să o convertească într-o variantă care dilată vasele de sânge, reduce inflamaţia şi inactivează angiotensina II înainte să ajungă în contact cu receptorul de la suprafaţa vaselor de sânge, celulelor pulmonare şi cardiace.

Acţiunea unui hormon în organism este mereu contrabalansată de acţiunea altuia: receptorul ECA 2 contrabalansează ECA, iar „organismul încearcă să menţină acest echilibru pentru a ţine lucrurile sub control”.

După izbucnirea epidemiei SARS, produs de un coronavirus similar în proporţie de 80-90% cu noul coronavirus, o echipă de cercetători din Boston a identificat receptorul ECA2 ca unul din punctele de pătrundere a virusului în organism.

Penninger a publicat în 2005 primul studiu care a dovedit că virusul infectează organismul uman prin acest receptor. Totodată echipa sa a arătat că virusul scade nivelurile enzimei, declanşând creşterea nivelurilor angiotensinei II şi ducând astfel la prăbuşirea funcţiilor pulmonare.

Dezvoltarea terapiei pulmonare bazate pe varianta ECA2 recombinată este rezultatul unor studii întinse pe 15 ani.