Din ce cauze apare excesul de păr?

Pentru multe femei, părul vizibil de pe faţă şi de pe corp reprezintă o problemă estetică şi poate fi sursa unor complexe de inferioritate. Dar, mai mult decât o problemă de aspect, apariţia părului în mod nefiresc anunţă şi dezechilibre organice.

Termenul medical prin care se denumeşte pilozitatea excesivă este acela de hirsutism. Afecţiunea apare la femei, iar zonele afectate cel mai des sunt buza superioară, barba, obrajii, zona perciunilor şi zona spatelui. Firele de păr care apar ca urmare a hirsutismului sunt groase, negre şi rezistente la rupere. Statisticile internaţionale arată că între 6 şi 10 la sută din femei suferă de hirsutism, în majoritatatea cazurilor, cauza fiind o afecţiune specific feminină, sindromul ovarelor polichistice.

Disfuncţii ovariene

Sindromul ovarelor polichistice este o condiţie care creşte nivelul hormonilor androgeni şi, indirect, favorizează pilozitatea excesivă. Mai exact, supraproducţia de hormoni androgeni determină creşterea dimensiunii foliculului (teaca în care creşte firul de păr), creşterea diametrului firului de păr şi, implicit, rezistenţa firelor. Mai mult, şi distribuţia părului la femeile cu un nivel crescut de androgeni este modificată şi creşte în zone specific masculine.

În situaţia în care pilozitatea excesivă este cauzată de sindromul ovarelor polichistice, persoana respectivă va manifesta, pe lângă hirsutism, acnee, dereglări menstruale sau absenţa menstruaţiei şi kilograme în exces. Alte condiţii ovariene care determină hirsutism pot fi luteomul de sarcină (o tumoră ovariană benignă), alături de toate tumorile beningne sau maligne de la nivelul ovarelor. Studii recente arată că şi nivelul crescut de insulină duce la apariţia hirsutismului, deoarece aceasta stimulează ovarele să producă hormoni masculini.

Probleme ale glandelor suprarenale

În cazuri rare, hirsutismul poate fi cauzat de un deficit în secreţia de cortizol (un steroid natural), apărut pe baza unor disfuncţii la nivelul glandelor suprarenale. Organismul încearcă să rezolve această problemă şi glandele suprarenale măresc producţia de hormoni androgeni. Această disfuncţie poartă numele de hiperplazie adrenală congenitală şi este de natură genetică.

În majoritatea cazurilor, afecţiunea este descoperită după pubertate, iar tratamentul constă în compensarea lipsei de cortizol prin administrarea unor mici cantităţi de steroizi. În egală măsură, tumorile la nivelul glandelor suprarenale, dar şi creşterea lor în volum pot conduce la hirsutism.

Efect secundar al medicamentelor

Pastilele anticoncepţionale cu o concentraţie mare de hormoni pot duce la apariţia hirsutismului. În egală măsură, şi medicamente precum steroizii anabolici (se folosesc de către culturişti), minoxidilul (folosit pentru tratamentul tensiunii arteriale), streptomicina (antibiotic), corticosteroizii în doze mari şi administrarea de hormoni precum testosteronul pot conduce la hirsutism.

Tratamentul, doar la recomandarea medicului

În funcţie de cauză, hirsutismul se tratează adaptat fiecărei persoane.De regulă, se recomandă măsurarea nivelului hormonal, iar în anumite situaţii, ecografii utero-ovariene şi tomografii ale glandelor suprarenale.

Tratamentul medicamentos poate fi soluţia recomandată de medici, iar în caz de tumori ovariene sau ale glandelor suprarenale, este indicată chirurgia. La aceste soluţii se adaugă soluţiile cosmetice de îndepărtare a pilozităţii în exces. Rezultate mulţumitoare se obţin prin epilarea cvasidefinitivă cu ajutorul luminii intens pulsate. Acest tip de epilare trebuie făcut doar în cabinetele dermatologice.

Ştiai că...
...excesul de kilograme poate favoriza hirsutismul?

...eplicarea cosmetică este indicată în cazurile uşoare de hirsutism

SFATUL SPECIALISTULUI

Pilozitatea în exces poate avea cauze multiple. Excesul de hormoni androgeni secretaţi de ovar în cadrul sindromului de ovar polichistic sau de glandele suprarenale în cazurile de hiperplazie adrenală congenitală ori de tumoare secretantă de androgeni sunt cauzele cele mai frecvente.

La aceste cauze se adaugă sensibilitatea receptorilor de la nivelul foliculilor piloşi pentru hormonii masculini (androgeni), precum şi alte afecţiuni endocrine: acromegalie, hipercorticism (sindrom Cushing).

Trebuie precizat faptul că, o pilozitate uşoară, ce constă în fire de păr subţiri prezente la nivelul buzei superioare şi periareolar (în jurul areolelor mamare) este întâlnită mai ales la femeile brunete, fără a fi simptomul vreunei boli. Dr. Ana Maria Munteanu, medic specialist endocrinolog, Spitalul Militar Central