Cum îşi poate creşte un cuplu şansele de a concepe un copil

STIL DE VIAŢĂ Factorul cel mai important pentru a avea şanse mari de a avea copii este vârsta femeii. Ideal ar fi între 20 şi 29 de ani. Nici vârsta paternă nu este de neglijat, întrucât, după 40 de ani, fertilitatea masculină intră în declin. Stilul de viaţă sănătos, cu multă mişcare, fără fumat şi alcool în exces stimulează fertilitatea, şi dacă bebe întârzie să apară, neapărat trebuie consultat medicul specialist în infertilitate

În momentul în care cuplul decide să aibă un copil, ideal ar fi să-şi facă nişte analize preconcepţionale care sunt disponibile în cabinetul oricărui obstetrician, indică dr. Mirona Furtună, medic specialist în obstetrică şi ginecologie la Spitalul Filantropia din Bucureşti, cu supraspecializare în tehnici de reproducere umană asistată medical. „Acestea constau într-un set de analize de bază care evaluează aparatele şi sistemele, stabilesc ce grup sanguin şi ce Rh are partenera, un test Babeş-Papanicolau, acestea fac parte din screeningul de rutină anual“, completează dr. Furtună.

Perioada de maximă fertilitate

Ar trebui să înţelegem că fertilitatea nu este punctul forte al speciei umane. „Un cuplu de vârstă tânără şi fără nicio problemă de fertilitate are doar 20% şanse să conceapă natural, într-un ciclu“, explică dr.  Dorina Codreanu, medic primar obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în FIV, doctor în ştiinţe medicale.

Perioada de maximă fertilitate poate fi variabilă de la o femeie la alta şi chiar de la un ciclu la altul. „De aceea, la un cuplu care doreşte obţinerea unei sarcini, contactele sexuale nu trebuie să se limiteze doar la zilele 12-16 ale ciclului – ziua întâi a unui ciclu este ziua în care vine menstruaţia, majoritatea ciclurilor sunt de 28 de zile, dar există şi cicluri mai scurte sau mai lungi, fără ca acest lucru să fie anormal. Cel mai bine ar fi ca aceste contacte să înceapă din ziua 8-9 a ciclului, o zi da şi alta nu, până după ovulaţie. Perioada de maximă fertilitate este cea preovulatorie, pentru că după ovulaţie, ovulul este fecundabil doar 12 ore, în timp ce spermatozoizii sunt viabili timp de 72 de ore“, detaliază dr. Dorina Codreanu.

80% din cuplurile care nu vor avea nevoie de ajutor medical, care vor concepe, aşadar, pe cale naturală, vor reuşi acest lucru în primul an de încercări şi această proporţie ajunge la 95% după doi ani de încercări. „5% din cupluri vor avea nevoie de mai mult timp – sunt cupluri subfertile, nu infertile. Există însă cupluri în care sarcina nu va apărea niciodată fără ajutor medical. Acestea sunt cuplurile infertile şi reprezintă 15-20% din populaţie“, mai spune dr. Codreanu.

Dacă femeia are cicluri neregulate, după şase luni de încercări cu frecvenţa actelor sexuale o zi da, una nu, ar trebui să se adreseze unui medic specialist în medicină reproductivă, pentru că trebuie iniţiate o serie de investigaţii specifice care identifică dacă pacienta ovulează sau nu, adaugă dr. Mirona Furtună.

Vârsta contează!

Factorul cel mai important pentru a avea şanse cât mai mari de concepţie naturală este vârsta, în special vârsta femeii. „Vârsta ideală la femei pentru conceperea unui copil şi pentru ducerea la bun sfârşit a unei sarcini este de 20-29 de ani. Există, bineînţeles, şi factori individuali, dar după 30 ani există o reducere semnificativă a şanselor de procreere şi după 38-40 de ani, aceste şanse scad dramatic şi creşte simţitor riscul de malformaţii, de sindrom Down şi de complicaţii materne în cursul sarcinii“, atrage atenţia dr. Dorina Codreanu.

Nici vârsta paternă nu este de neglijat. „Deşi s-a crezut multă vreme că vârsta bărbatului nu are importanţă, studii recente arată că fertilitatea înregistrează un declin după 40 de ani şi la bărbaţi. În plus, vârsta paternă avansată se asociază cu un risc crescut de autism la copil.“

Ce sunt factorii epigenetici

O importanţă majoră pentru sănătate şi fertilitate o au factorii de mediu, în special poluarea şi consumul alimentelor şi al băuturilor din recipiente de plastic. „Acum 50 de ani trăiam cu totul altfel, făceam mult mai multă mişcare, mâncam mult mai natural, nu exista atâta poluare.“ Potrivit medicului Dorina Codreanu, legat de cauzele inexplicabile ale infertilităţii, se poate vorbi despre factori genetici care nu au fost încă identificaţi. „La scurt timp după descrierea completă a genomului uman, a apărut o nouă ramură a geneticii care studiază ce gene se activează sau se dezactivează, în funcţie de factorii de mediu. Această nouă ştiintă este epigenetica. Dacă ne gândim că fiecare celulă din organismul nostru are exact aceleaşi gene în toţi cei 46 de cromozomi, este uimitor cum de fiecare celulă «ştie» să devină celulă hepatică, neuron, spermatozoid sau ovul, în funcţie de ce gene sunt «citite»“.

Astfel, fumatul şi obezitatea sunt factori epigenetici care pot face ca anumite gene, cum sunt cele oncogene – care favorizează apariţia cancerului – să se exprime, în loc să rămână ascunse. „Fumatul din timpul sarcinii, de exemplu, induce la făt modificări epigenetice care îl predispun în viaţa adultă la obezitate, diabet sau boli de inimă“, adaugă dr. Codreanu.

Substanţele conţinute în ţigarete au o perioadă de remanenţă în organism particulară fiecărui corp, adaugă dr. Mirona Furtună. „Ovocitele şi spermatozoizii au câte un ciclu de reînnoire şi fumatul este contraindicat. De exemplu, oriunde în clinicile de reproducere asistată se contraindică tutunul în cursul ciclurilor de reproducere umană asistată, pentru că scade foarte mult ratele de succes. Aş vrea să punctez că efectul nu este strict asupra gameţilor, este un efect şi asupra endometrului în care se implantează viitorul embrion. Aşa că, în momentul în care femeia se hotărăşte că vrea să rămână însărcinată, ar trebui să nu mai fumeze deloc“, sfătuieşte dr. Furtună.

Stresul cronic reduce fertilitatea

Să nu uităm nici de duşmanul numărul unu al zilelor noastre: stresul. Potrivit dr. Codreanu, există factori psihologici care pot influenţa şansele de obţinere a unei sarcini: „În privinţa stresului, studiile în domeniu şi practica propriu-zisă suferă anumite neconcordanţe. De exemplu, a existat la un moment dat un studiu care a constat în dozarea cortizolului – acesta creşte în situaţii de stres cronic – din saliva femeilor de vârstă fertilă care şi-au propus să rămână gravide. În urma acestui studiu, s-a constatat că femeile cu un nivel al cortizolului ridicat, deci care sufereau de stres cronic, aveau o fertilitate mai scăzută“.

Pe de altă parte, specialista a constatat, în urma numeroaselor proceduri de fertilizare in vitro efectuate, că nu există nicio diferenţă în ceea ce priveşte şansele de obţinere a unei sarcini între pacientele stresate şi cele nestresate care au făcut FIV. „Cel mai probabil, stresul are un efect negativ important în fertilitatea naturală, iar la succesul sau insuccesul procedurilor FIV contribuie într-o măsură mult mai mică. În cazul cuplurilor infertile care ajung să facă multe investigaţii şi proceduri, stresul devine, uneori, un factor extrem de important. Multe cupluri trec prin acest proces mult timp şi stresul devine cronic. În astfel de situaţii, este necesar ajutorul unui psiholog care să discute cu ambii parteneri despre greutăţile pe care le întâmpină“, recomandă medicul.

După 40 de ani, şansele de reuşită scad vertiginos

De cele mai multe ori, aceşti factori se combină. „Multe femei ajung târziu la medicul specializat în infertilitate, după 38 de ani, sunt supraponderale, foste fumătoare, ambii soţi au câte un serviciu stresant, nu dorm suficient şi nu au o alimentaţie corectă, iar toţi aceşti factori se adună şi contribuie la reducerea şanselor de a procrea“, conchide dr. Dorina Codreanu.

În concluzie, pentru a creşte şansele de concepere atât pe cale naturală, cât şi prin diverse proceduri, cele mai importante sunt, în această ordine: vârsta la care ne propunem să concepem să fie în intervalul ideal: 20-29 de ani, fără fumat, un stil de viaţă sănătos cu multă mişcare şi consultarea medicului specialist în infertilitate cât mai repede atunci când sarcina întârzie să apară, rezumă dr. Codreanu.

„Din păcate, multe cupluri ajung la specialistul în infertilitate târziu, după mulţi ani de încercări nereuşite sau după 40 de ani, când şansele lor de reuşită devin extrem de mici, chiar şi prin fertilizare in vitro.“

Profilul cuplurilor care fac reproducere umană asistată

Primul studiu despre infertilitatea în România, iniţiat de Asociaţia pentru Reproducere Umană din România (ARUR), arată că fertilitatea scade într-un ritm accelerat în ţara nostră, situându-se sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, de 2,1 născuţi vii la o femeie.

Potrivit aceleiaşi surse, unul din patru cupluri care-şi doresc cât mai curând un copil nu a reuşit să obţină o sarcină, deşi încearcă de 1-5 ani, (27%), la care se adaugă 11% care încearcă zadarnic de cinci ani.

Persoanele care încearcă şi nu reuşesc să aibă copii au un statut social peste medie, sunt căsătorite, cu studii universitare şi post-universitare şi cu venituri care depăşesc 5.000 de lei pe lună la nivel de cuplu.

Multe cupluri nu ajung la medicul potrivit

La baza problemelor de infertilitate stau: vârsta peste 30 de ani a femeii, afecţiunile trompelor uterine şi cele la nivelul uterului, precum şi endometrioza. În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, principala problemă de sănătate este calitatea spermei, după care urmează problemele hormonale.

O altă concluzie rezultată în urma studiului este aceea că partenerii nu se adresează medicului care trebuie. „Trei din patru cupluri care-şi doresc copii şi nu-i pot avea au fost la un medic, dar 40% din ele nu au ajuns la medicul de infertilitate“, a menţionat prof. dr. Radu Vlădăreanu, medic primar obstetrică şi ginecologie, preşedintele ARUR.

Stresul nu este un motiv de infertilitate absolut, este de părere dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică şi ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate şi vicepreşedinte al ARUR.

Studiul mai arată că, din cei cu probleme de infertilitate care au apelat la tratament de specialitate, 60% au obţinut o sarcină în mai puţin de doi ani de la iniţierea tratamentului.