Cercetătorii ieşeni au creat inimi din plastic

O echipă de cercetători de la Institutul 'Petru Poni' din Iaşi au inventat un nou tip de material plastic din care au realizat valve cardiace, vase de sânge pentru implanturi pe carotidă şi suporturi de 'plasturi' pentru inimă şi vase de sânge. Invenţia a fost brevetată într-un patent european şi pot intra în producţie.

Echipa, condusă de cercetător dr. Constantin Ciobanu, din cadrul Laboratorului de Poliadite şi Fotochimie al Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi al Academiei Române, a obţinut rezultate spectaculoase în cercetarea chimică, cu aplicabilitate într-unul din cele mai sensibile domenii medicale: chirurgia cardiacă şi vasculară, potrivit Agerpres.

Rezultatele au fost obţinute după ce cercetătorii ieşeni au sintetizat o nouă serie de poliuretani activi şi a realizat din aceste materiale valve cardiace ranforsate cu fire de poliamidă, vase de sânge pentru implanturi pe carotidă şi suporturi de 'plasturi' pentru inimă şi vase de sânge, în special carotidă.

Testate in vivo, pe 15 oi, valvele cardiace şi vasele din poliuretan s-au endotelizat în interior, nu au apărut tromboze, iar cantitatea de proteină care s-a depus pe implanturi a arătat că fenomenul de bio-erodare decurge după o cinetică previzibilă, astfel încât, după aproximativ 7-8 luni, în locul materialului sintetic se formează un ţesut nou, sănătos.

Invenţii cu bani europeni

Cercetările au fost realizate în cadrul proiectului european BIOSCENT, cu o valoare totală de peste 8 milioane de euro, care a reunit 15 unităţi de cercetare, de microproducţie şi de producţie din 9 state membre ale UE.

"Contribuţia Institutului de Chimie Macromoleculară 'Petru Poni' al Academiei Române la acest contract a fost hotărâtoare: fără materialele polimere sintetizate de noi, caracterizate extrem de complex nu doar din punct de vedere structural, ci şi specializate proiectul ar fi putut fi compromis. Ele au fost plasate şi testate în condiţii specifice la Institutul 'Petru Poni' astfel încât să poată fi utilizate în etapele următoare pe teste in vitro şi in vivo', declară prin intermediul comunicatului de presă dr. Valeria Harabagiu, secretar ştiinţific la Institutul de Chimie Macromoleculară 'Petru Poni' din Iaşi.

Un alt rezultat important realizat în cadrul proiectului îl reprezintă o serie nouă de polimeri care au condus la prepararea de hidrogeluri injectabile termoreversibile, cu gelifiere în doar 44 de secunde, la temperatura corpului. Acestea au fost folosite în chirurgia noninvazivă a inimii, fiind testate in vivo, pe şobolani, de către partenerii italieni de la Universitatea din Parma. Gelurile injectate în zona bolnavă a cordului au permis ca ţesutul deteriorat să se refacă complet în maximum patru săptămâni, timp în care produsul sintetic a fost resorbit în totalitate.

Brevet european pentru invenţie

Toate aceste rezultate au fost brevetate într-un patent european şi pot intra în producţie, după teste biomedicale şi clinice specifice. Prezentarea lor în România a fost realizată de către coordonatorul echipei române, cercetător dr. Constantin Ciobanu, în cadrul conferinţei 'Materiale poliuretanice pentru ingineria tisulară. Rezultate", susţinută la Institutul de Chimie Macromoleculară 'Petru Poni' din Iaşi, institut de excelenţă al Academiei Române.

"După ani de muncă, timp în care s-au realizat lucruri cu adevărat valoroase, abia de-acum începem să facem publice rezultatele, pe măsură ce am obţinut brevetarea la nivel european", mai precizează secretar ştiinţific dr. Valeria Harabagiu.