Ce trebuie să ştii despre bolile reumatice

Ceea ce numim reumatism sunt, de fapt, în jur de 350 de boli diferenţiate în funcţie de cauze, simptome şi zona afectată. Ce au ele în comun? Sâcâitoarele dureri de oase, încheieturi sau muşchi.

Contrar părerii majorităţii, reumatismul nu este doar o boală a bătrâneţii. Media de vârstă a celor care suferă de această afecţiune este de 40 de ani, copiii fiind afectaţi şi ei.

Numele de reumatism vine de la grecescul „rheo”, care înseamnă a curge şi a fost pomenit prima dată în lucrarea medicului francez Guillaume Baillou, ce considera că reumatismul ar avea drept cauză „umoarea rece”, care vine de la creier şi ajunge la extremităţi.

Cauzele reumatismului nu sunt nici astăzi total cunoscute, iar tratamentele nu fac decât să amelioreze simptomele.  Cu toate acestea, dacă sunt începute la timp şi urmate corect, le pot oferi suferinzilor o viaţă mai bună.

Reumatismul inflamator

Este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar începe să lupte împotriva propriilor celule. Se manifestă prin mărirea articulaţiilor şi prin dureri intense.

Poate afecta una (în cazul artritei) sau mai multe articulaţii (cum se întâmplă în poliartrita cronică). Forme ale acestei afecţiuni sunt şi: spondiloza vertebrală, artrita cu psoriazis şi artrita idiopatică juvenilă (întâlnită la copii). O formă gravă este colagenoza, în care boala se extinde la organele interne, putând duce la decesul pacientului.

Reumatismul articular acut

Este provocat de infecţii cu streptococi. Manifestările articulare acute ale bolii sunt trecătoare vindecându-se fără urme, dar atunci când este atins muşchiul cardiac, afecţiunea poate duce la invaliditate sau la decesul pacientului.

Formele degenerative de reumatism (cum sunt artroza sau podagra) sunt cauzate de „tocirea” cartilajului dintre articulaţii, astfel încât oasele ajung să se atingă. De obicei, de această formă de reumatism suferă persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, dar apare şi în grupa de vârstă 45-64 de ani.

Reumatismul părţilor moi

Reumatismul părţilor moi este cel mai des întâlnit (circa 5% din populaţie). Sunt afectate organele care nu au cartilaj sau os. Se manifestă prin dureri şi este o boală cronică, având episoade acute.

Când să mergi la doctor

Este foarte important ca boala să fie diagnosticată din timp. Nu aştepta luni de zile să îţi treacă durerile. Du-te la doctorul de familie. Acesta va decide dacă este nevoie să te trimită la un specialist (de obicei reumatolog, în unele cazuri ortoped). Vor urma analize de laborator, pentru a detecta prezenţa anticorpilor specifici, precum şi radiografii sau ecografii.

Cum se tratează

Medicul îţi va recomanda un tratament adecvat, ce urmăreşte stoparea sau încetinirea evoluţiei bolii. Cele mai utilizate medicamente pentru această afecţiune sunt antiinflamatoarele (orale sau unguente cu aplicare locală). Dacă este vorba de reumatismul provocat de o infecţie, ţi se va prescrie un tratament cu antibiotice.

În cazurile de artroză, este necesară uneori o intervenţie chirurgicală. De multe ori, se recomandă repausul total la pat. Pentru prevenirea episoadelor acute, este indicat ca bolnavii să se ferească de factorii declanşatori (frig, umezeală, infecţii, eforturi etc.).

Bolile reumatice se împart în două mari grupe: bolile inflamatorii şi cele degenerative. Cele mai frecvente sunt bolile degenerative de tipul artrozei. Factorii care favorizează artroza sunt: vârsta înaintată, predispoziţia genetică, sexul (este mai frecventă la femei), stresul mecanic repetat (la sportivi) şi traumatismele. Obezitatea este un factor de risc important al gonartrozei (artroză la nivelul genunchilor). Studiile au arătat că o scădere în greutate cu 5 kg reduce riscul gonartrozei cu 50%. În cazul bolilor reumatice inflamatorii, cauzele sunt incomplet elucidate, factorii favorizanţi acţionând pe un teren predispozant. Printre factorii favorizanţi sunt de menţionat infecţiile (virale sau bacteriene). Când contactăm un germen, organismul produce anticorpi care elimină germenul respectiv. De multe ori există asemănări între germeni şi celulele corpului nostru, iar anticorpii atacă în egală măsură şi germenii, dar şi celulele organismului. Aceste agresiuni ale anticorpilor asupra propriilor structuri pot sta la baza bolilor inflamatorii reumatice.

Dr. Ruxandra Ionescu, şeful Departamentului de Medicină Internă şi Reumatologie, de la Spitalul Clinic „Sf. Maria“