Ce rol are terapia comportamentală

Tratamentul psihologic vizează schimbarea modului de gândire, considerat responsabil pentru reacţiile noastre emoţionale şi fiziologice. Specialiştii afirmă că această terapie este la fel de eficientă ca şi tratamentul medicamentos în cazul depresiei, anxietăţii sau al comportamentului obsesiv-compulsiv.

Toate sentimentele, emoţiile şi comportamentele noastre sunt influenţate mai ales de modul actual de gândire. „Terapia cognitiv-comportamentală se bazează pe modul în care gândim, în care ne comportăm şi pe modul în care comunicăm în prezent, mai degrabă decât pe experienţele din copilărie, strategie specifică psihoterapiei clasice, freudiene", explică Răzvan Bălan, psihoterapeut, masterand în psihoterapia cognitiv-comportamentală.

De-a lungul timpului, specialiştii au folosit această formă de terapie pentru combaterea fobiilor (agorafobie, fobie socială), sindromului oboselii cronice şi depresiei. De asemenea, terapia comportamentală s-a dovedit eficientă şi în caz de tulburări obsesiv-compulsive, tulburări de natură alimentară (anorexie, bulimie), sexuală, de relaţionare, tulburări bipolare, de stres posttraumatic, probleme legate de somn, de dificultăţi legate de gestionarea furiei şi agresivităţii, dar şi pentru tratarea dependenţei de droguri şi de alcool.

Se dau teme pentru acasă

În cadrul primelor şedinţe, psihoterapeutul evaluează o serie de probleme care pot afecta comportamentul individului: depresia, anxietatea, teama, furia, problemele fizice, personalitatea şi relaţiile cu cei din jur. În funcţie de existenţa şi de gravitatea acestora, vor fi stabilite durata terapiei, importanţa unui eventual tratament medicamentos şi obiectivele şedinţelor de psihoterapie.

Unul dintre cele mai importante scopuri ale acestui tip de tratament este ca persoana în cauză să înţeleagă cum îi sunt influenţate stările emoţionale de modul de a gândi. În plus, se vor dezbate concluziile anterioare şi se va stabili tema pentru acasă, care este o parte vitală a terapiei.

„Tema pentru acasă poate include notarea stărilor prin care treceţi, gândurilor pe care le aveţi, comportamentului într-o anumită situaţie, o etapizare a activităţilor zilnice, stabilirea unor obiective, provocarea unor gânduri negative, colectarea de informaţii, găsirea unui mod diferit de comunicare cu cei din jur etc.", explică psihoterapeutul Răzvan Bălan.

Psihoterapeutul nu ne rezolvă problemele

Rolul psihoterapeutului este de suport şi de încurajare, de descoperire împreună cu pacientul a cauzei problemelor şi a resurselor care să ducă la rezolvarea lor. Înainte de a merge într-un cabinet de psihoterapie, este bine să ştim că nu mergem la o persoană care ne va da soluţia miraculoasă ca să trăim fără griji.

„Psihologul nu îşi va asuma responsabilitatea pentru viaţa noastră. Însă ne poate ajuta să găsim calea pentru ca noi să o facem. În cabinetul de psihoterapie se lucrează, cum se spune, «cu materialul clientului»", explică psihoterapeutul Lena Rusti de la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti.

Pot fi necesare 20-25 de şedinţe

„Deşi este orientată spre rezolvarea unei game largi de probleme de ordin psihologic, terapia cognitiv-comportamentală are o durată relativ scurtă", explică psihoterapeutul Răzvan Bălan. Cu toate acestea, numărul mediu de şedinţe se situează între 20 şi 25, însă, în cazurile grave, durata terapiei poate fi mai mare. O şedinţă durează, în medie, 45-50 de minute.

"Datorită faptului că pacienţii învaţă cum să se ajute singuri, ei îşi pot îmbunătăţi permanent comportamentul, chiar şi după terminarea terapiei."
Răzvan Bălan
psihoterapeut

Tratament adjuvant

În caz de tulburare bipolară (schimbări extreme de dispoziţie, de la depresii severe până la episoade maniacale), terapia cognitiv-comportamentală se foloseşte, alături de medicamente, ca tratament adjuvant. Studiile au arătat că persoanele care urmează şi acest tip de terapie prezintă mai puţine riscuri de recidivă.