Când devin periculoase depozitele de calciu de la nivelul sânilor

Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, în corp au loc o serie de modificări. Pe lângă încărunţire, diminuarea vederii şi pierderea elasticităţii pielii se produc şi calcificări la nivelul sânului, modificările care afectează ţesutul mamar. În anumite condiţii, aceste depozite de calciu pot declanşa cancerul.

În principiu, depozitele de săruri de calciu de la nivelul sânilor cresc pe măsură ce femeile îmbătrânesc. Aceste calcificări sunt de cele mai multe ori benigne, însă, în anumite situaţii – în funcţie de mărime, distribuţie şi organizare – pot fi primele semne ale unei boli grave cum este cancerul la sân.

Nu se simt la palpare

Aceste depozite sunt atât de mici încât nu pot fi depistate la palpare şi nici nu provoacă dureri ale sînului, potrivit newhealthadvisor.com.

Mamografia este investigaţia medicală care pune în evidenţă aceste moficirări, iar o astfel de analiză ar trebui făcută anual, la femeile trecute de 45 de ani, la indicaţia medicului. De regulă, mamografia este completată şi cu o ecografie a sânului.

Două tipuri de calcificări pot fi depistate cu ajutorul mamografiei. Este vorba despre macrocalcificări care apar pe imagine ca nişte pete de culoare albă dispersate uniform în întreg sânul. Sunt prezente mai ales la femeile care au trecut de vârsta de 50 de ani şi este un semn natural al îmbătrânirii. Această modificare este benignă şi nu este de natură să ne îngrijoreze.

Microcalcificările apar pe mamografie ca o multitudine de stropi mici, de culoare albă, şi sunt în general benigne. Dacă însă sunt semne că acestea se organizează în ciorchini, aceste poate fi un semn al cancerului de sân şi este nevoie de  investigaţii medicale suplimentare pentru stabilirea unui diagnostic.

Care sunt cauzele calcificărilor

1.Traumatisme la nivelul sânului care pot duce la lezarea ţesutului sau la necroza acestuia. În aceste cazuri cresc depozitele de calciu de la nivelul sânului.

2.După instalarea menopauzei, femeile pot experimenta calcificări ale sânului din cauza inflamaţiilor determinate de foliculii de păr, a depozitelor de calciu de la nivelul vaselor de sânge din sâni, şi, uneori, de secreţiile de la nivel celular.

3.Chisturile sânului – mici săculeţi cu lichid - şi prezenţa fibroadenoamelor pot fi alte cauze ale prezenţei calcificărilor.

4.Disfuncţionalităţi la nivelul canalelor prin care curge laptele, precum ectasia – boală care determină inflamaţii la nivelul cavităţilor acestor canale şi, prin urmare, calcifieri sau mastita sau infecţia la nivelul ţesutului mamar.

Ce să faci în caz că ai calcificări

Macrocalcificările sunt benigne, astfel că nu au nevoie de tratament. În cazul microcalcificărilor este nevoie de o mamografie pentru a determina dacă aceste deposite sunt de natură „benignă“, „probabil beningnă“ sau „cu suspiciune“.

1.Dacă sunt benigne, atunci nu sunt un motiv de îngrijorare.

2.Probabil benigne  înseamnă că au un foarte mic risc de a deveni canceroase. Astfel, este nevoie de o nouă investigaţie medicală făcută la 6 luni de la prima pentru a vedea în ce măsură aceste deposite de calciu şi-au schimbat paternul, configuraţia. Este nevoie de monitorizare continuă.

3.Cu suspiciune înseamnă că poate fi atât benign, cât şi malign, adică semn de cancer. Doctorul recomandă o biopsie pentru a vedea de ce natură sunt depozitele.