5 afecţiuni care pot fi detectate din tonul vocii

Mai mult decât un canal de comunicare, vocea poate fi un instrument util în diagnosticarea anumitor boli, dacă suntem atenţi la anumite detalii.

Cei mai mulţi dintre noi nu acordăm prea multă atenţie vocilor noastre, considerând banale lucrurile pe care ne ajută să le facem: să vorbim, să strigăm, să cântă, să râdem, şoptim şi chiar să şi gemem. În plus, vocea poate spune multe despre sănătatea noastră. Anumite modificări în tonul vocii apar frecvent în contextul anumitor boli minore, dar uneori aceste fluctuaţii pot semnala şi probleme mult mai serioase.

O voce dogită sau pierderea completă a acesteia e generată adesea de o infecţie în gât sau de suprasolicitrea corzilor vocale. Schimbarea vocii  –  subţierea sau îngroşarea – apare atunci când se modifică forma glotei, adică a orificiului dintre corzile vocale. De asemenea, calitatea sunetului emis ţine şi de forma gâtului, nasului şi a gurii, motiv pentru care vocea fiecăruia dintre noi sună diferit.

Iată câteva boli care se manifestă şi prin schimbarea vocii, conform „Medical Daily“:

1.Vocea uşor răguşită, mai ales dimineaţa, poate semnala un reflux gastric. Acidul din stomac ajunge în esofag şi irită gâtul şi laringele, iar problema poate duce chiar la inflamarea corzilor vocale, ceea ce determină o vibraţie anormală a acstora, rezultând vocea răguşită.

O voce dogită însă poate fi un semn şi a altor boli benigne, dar şi al cancerului laringian, avertizează Amy Cooper, director la Speech Pathology/Voice and Swallowing Institute din cadrul Spitalului ORL Mount Sinai din New York. 

2. Vocea nazală este, de regulă, o consecinţă a sinuzitei cronice. Nasului înfundat modifică foarte mult vocea, pentru că blochează fluxul de aer, care nu mai poate trece prin fosele nazale. Se întâmplă asta deoarece tonul vocii răsună în nas şi sinusuri.

O voce permanent nazală poate fi un semn de rinosinuzită cornică, cauzată de o infecţie sau alergie. De multe ori problema apare din cauza inflamării polipilor, care pot fi trataţi cu steroizi sau, dacă medicaţia nu are efect, pot fi îndepărtaţi pe cale chirurgicală.

3. Voce îngroşată sau foarte slabă. O schimbare în tonul vocii poate pune în evidenţă şi o problemă a glandei tiroide. Când tiroida nu funcţionează cu trebuie, au loc tulburări hormonale, care schimbă vocea. De cele mai multe ori, spune Cooper, vocea în aceste condiţii se îngroaşă. În cazul adulţilor, acesta este un semn al hipotiroidismului, la fel şi vocea răguşită, aspră.

De asemenea, cei care au tumori la nivelul glandei tiroide se confruntă cu o slăbire a vocii, pentru că nervii din laringe şi corzile vocale pot fi paralizaţi.

Cancerul tiroidian poate distruge nervii, de obicei pe singură parte şi cum doar una dintre corzile vocale se poate mişca, vocea devine foarte slabă, şoptită.

4. Vocea slabită şi monotonă poate indica existenţa maladiei Parkinson. Aproximativ 90% dintre cei diagnosticaţi cu această afecţiune suferă diferite modificări ale vocii. Pacienţii au dificultăţi în a se  monitoriza corect şi au impresia că vorbesc normal, tare, cu inflexiuni, dar, de fapt, vocea lor este slabă, monotonă, explică Amy Cooper.

5. Vocea dogită, care nu dispare (în caz de laringită, răguşeala dispare în aproximativ o săptămână), reprezintă un semnal serios de alarmă, care ar trebui să ne trimită  neapărat la medic. În stadii incipiente, tumorile canceroase care apar la nivelul laringelui pot determina schimbarea vocii. Literatura de specialitate relevă că doar 5% dintre tumorile care apar la acest nivel sunt benigne.