VIDEO Adevăr şi minciună în filmele lui Sergiu Nicolaescu

Atât istorici, cât şi cineaşti s-au exprimat, de-a lungul timpului, asupra felului în care regretatul regizor a falsificat istoria în filmele sale.

„Tot respectul pentru Sergiu Nicolaescu, dar din păcate el a falsificat multă istorie prezentând eroi cu o imagine falsă. Dar nu numai el. Ca exemplu vă dau filmul Pintea Viteazul. În film ni se spune că românii erau asupriţi de către habsburgi şi luptau împotriva habsburgilor. Fals! Pintea Viteazul era un tâlhar la drumul mare. Tocmai habsburgii au fost cei care i-au sprijinit pe români în conflictul care tocmai începea între ei şi unguri“, a explicat istoricul Marius Diaconescu în emisiunea „Ce este România?“ realizată de Ovidiu Nahoi la RFI. Dialogul a fost citat pe siteul revistei Historia.

„Pentru noi, românii, bătălia de la Călugăreni este un mare succes. Adevărul este altul. Până la un punct, Mihai Viteazul a provocat pierderi însemnate armatei otomane, dar seara s-a retras de pe câmpul de bătălie în munţi. Turcii au ocupat şi Bucureştiul, dar şi oraşul Târgovişte. Mihai a fost conştient că nu putea singur să faca faţă armatei otamane şi de aceea s-a retras în munţi şi a aşteptat sprijinul lui Sigismund. Cum putem vorbi de o victorie la Călugăreni când stăpânii în ţară erau turcii şi nu Mihai Viteazul? “, a mai spus istoricul Marius Diaconescu.

„Trebuia să-i bage undeva şi pe comunişti“

De asemenea, în seria de filme avându-l ca personaj central pe Comisarul Moldovan – „Cu mâinile curate” (1972), „Ultimul cartuş” (1973), „Un comisar acuză” (1974), „Revanşa” (1978), „Duelul” (1981) – Sergiu Nicolaescu a strecurat elemente de propagandă. Omul care l-a inspirat pentru conturarea personajului Comisarul Moldovan a fost însuşi unchiul său, Gheorghe Cambrea, un poliţist-legendă al Bucureştiului anilor ’40. „Chiar am revăzut de curând, la rece <<Un comisar acuză>>, care respetcă în mare adevărul istoric, dar are şi nişte derapaje pentru că s-a făcut în vremea comunismului şi trebuia să-i bage undeva şi pe comunişti, deşi ei nu existau atunci, erau niste pigmei!”, a povestit pentru adevarul.ro Florin Şinca, comisar de poliţie şi autor a patru volume despre istoria Poliţiei Capitalei.  

Mircea cel Bătrân, leit Ceauşescu

Printre alte exemple de propagandă se numără şi filmul „Mircea“ (1989), în care Nicolaescu ia drept model un discurs ţinut de Ceauşescu la un congres PCR pentru replicile domnitorului Mircea cel Bătrân.

„A făcut filme de propagandă, de diseminare în masă a confuziei privind istoria, care nu se deosebesc cu nimic de filmele făcute cu plutonul, la comandă, în epoca de tristă amintire", puncta regizorul Cristi Puiu pentru România liberă.