Vânzători de gablonţuri, excluşi de la Ruga Timişoarei

folclorice. Organizatorii, Primăria Timişoara şi Casa de Cultură a municipiului, aşteaptă în jur de zece mii de spectatori."N-o să-i mai lăsăm pe prietenii noştri rromi să vină cu tot

folclorice. Organizatorii, Primăria Timişoara şi Casa de Cultură a municipiului, aşteaptă în jur de zece mii de spectatori.
"N-o să-i mai lăsăm pe prietenii noştri rromi să vină cu tot felul de gablonţuri şi să strice atmosfera", a declarat ieri secretarul primăriei, Ioan Cojocari. Vor fi păstraţi, în schimb, micii comercianţi, care vor putea să vândă mici, bere şi obiecte de artizanat contra unei taxe de opt milioane de lei. Soliştii anunţaţi pe afişul rugii au acceptat să participe pentru un onorariu simbolic, având în vedere veniturile pe care le obţin la alte evenimente, de trei până la cinci milioane de lei vechi, impozabili.
Organizatorii s-au plâns ieri de bugetul mic alocat acestui eveniment tradiţional pentru Timişoara, de 350 milioane de lei vechi, insuficient pentru acoperirea tuturor cheltuielilor şi de faptul că sunt astfel nevoiţi să apeleze la sponsori. Secretarul primăriei, Ioan Cojocari, a spus însă că licitaţia pentru titlul de naş al rugii, un obicei tradiţional în Banat, care aducea bani la bugetul evenimentului, a fost anulată cu câţiva ani în urmă. El susţine că motivul a fost acela de a evita ca anumite personaje nereprezentative pentru comunitate, dar cu mari posibilităţi financiare, să patroneze ruga. Regulamentul actual prevede că naşul rugii trebuie să fie primarul în funcţie al Timişoarei.

Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş
În fiecare an, Ruga Timişoarei se sărbătoreşte în primul weekend după 15 septembrie, când, în calendarul ortodox, este prăznuit Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, al doilea hram al Catedralei Mitropolitane. Pe lângă caracterul folcloric, ruga îşi păstrează şi un caracter religios, prin slujba care va avea loc duminică dimineaţa, la catedrală. Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş este primul mitropolit al Banatului, care a trăit între anii 1568-1656. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în 1950 canonizarea şi mutarea moaştelor sale din biserica Mănăstirii Partoş în catedrala de la Timişoara.