UNJR solicită preşedintelui României clarificări despre implicarea SRI în numirile din justiţie
0Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a cerut, joi, preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărei legi Serviciul Român de Informaţii (SRI) face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Clarificările sunt solicitatate după ce, pe 29 iulie, preşedintele Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri în care a afirmat, "fără echivoc şi categoric, că «statul de drept este funcţional» în România, iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru «sunt lipsite de credibilitate», deoarece sunt făcute de «persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată»", arată UNJR.
"Faptul că dumneavoastră decretaţi că statul de drept e funcţional nu este un răspuns care aduce lumină în cazul afirmaţiilor deosebit de grave făcute în spaţiul public despre implicarea SRI-ului în justiţie", îi transmit judecătorii, într-o scrisoare deschisă, preşedintelui.
Magistraţii din uniune susţin că faptul că persoanele care ridică probleme legate de buna funcţionare a statului sunt cercetate penal este irelevant, ancheta penală neanulând drepturile constituţionale ale celor vizaţi. "Dacă am urma logica dumneavoastră, nici denunţurile celor deja condamnaţi, unii aflaţi deja în detenţie, nu ar trebui anchetate ori luate în serios de DNA, deoarece persoanele care le-au făcut sunt deja condamnate, ca atare denunţurile ar fi lipsite de credibilitate", mai afirmă judecătorii.
Persoanele al căror cuvânt "îl discreditaţi pe motiv că sunt «puse sub învinuire sau trimise în judecată» se bucură încă de prezumţia de nevinovăţie, un drept garantat constituţional şi care e fundamental într-o democraţie construită, prin definiţie, pe garantaterea drepturilor şi libertăţilor individuale", îi spun magistraţii preşedintelui.
"Un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în funcţii publice şi în justiţie nu poate fi considerat stat de drept, cu atât mai mult stat de drept funcţional", susţin judecătorii în finalul scrisorii adresate şefului statului.