Un baron puternic şi discret: Mihai Stănişoară şi afacerile sale din Mehedinţi
0Într-un judeţ care arareori face prima pagină a ziarelor, s-a născut şi a crescut un baron local care, în afară de discreţie, nu e cu nimic mai prejos decât omologii săi mai zgomotoşi sau mai exotici: deputatul PDL de Mehedinţi Mihai Stănişoară.
Familia Stănişoară este una de succes. El este un politician influent, ea, culege roadele. El, Mihai Stănişoară (50 de ani), este prim-vicepreşedinte PDL, fost ministru al Apărării. Ea, Mirela Codruţa Stănişoară (50 de ani), conduce un trust media local, creator de imagine europeană.
Mihai Stănişoară şi soţia sa deţin în Drobeta-Turnu Severin un trust de presă. „Televiziunea Severin“, cotidianul „Informaţia de Severin“ şi „Radio Severin“. Cele trei entităţi media sunt administrate prin intermediul SC Terra Sat SRL, al cărei acţionar este Mirela Codruţa Stănişoară, soţia deputatului, iar administrator este Ionela Oprea, omul de încredere al familiei. Perioada în care PDL, partidul din care făcea parte, a fost la guvernare, a însemnat pentru afacerile familiei Stănişoară apogeul succesului. Contractele de publicitate curgeau, iar instituţiile media înfloreau. Astfel a apărut nevoia unui sediu nou pentru televiziunea, ziarul şi radioul aflate în mâna familiei deputatului. Soluţia: un teren al Primăriei Drobeta-Turnu Severin, situat pe malul Dunării, evaluat în 2010 la 200.000 de euro. Dar, cum baronii nu trebuie să plătească, supuşii găsesc soluţii.
PRINS CU DROBETA VOPSITĂ
Pentru a pune mâna pe teren, firma familiei Stănişoară a propus Primăriei Drobeta-TurnuSeverin o asociere în participaţiune. Proiectul a fost denumit „Centru Cultural Multimedia“. A fost identificat şi terenul dorit, în suprafaţă de aproape 2.200 de metri pătraţi: pe malul Dunării, dar şi aproape de centrul oraşului, lângă situl arheologic din zonă. Afacerea concretă: municipalitatea urma să pună la dispoziţia firmei Terra Sat terenul pe o perioadă de 49 de ani, iar firma familiei Stănişoară trebuia să asigure promovarea imaginii oraşului, găzduirea de conferinţe şi expoziţii, precum spaţiu de emisie şi în paginile ziarului pentru publicarea dispoziţiilor primarului şi hotărârile Consiliului Local.
Pe lângă asta, a fost prevăzut, la articolul 5, alineatul 2 din contract, şi „realizarea şi promovarea unei imagini europene a municipiului“. Propunerea a fost acceptată de Primărie şi Consiliul Local, care au şi adoptat o hotărâre în acest sens. În urma HCL nr. 108 din 29 mai 2009, s-a trecut la semnarea contractului între autorităţi şi firma Terra Sat. Însă, pe drumul spre semnături, din contract au căzut paragrafe. În forma finală au dispărut obligaţia de punere la dispoziţie a spaţiului publicitar şi plata redevenţei către Primărie. Comisia de negociere a notat în procesul-verbal că plata se face din momentul semnării contractului, dar în contract a apărut o schimbare, favorabilă firmei Terra Sat: plata urma să se facă din momentul în care central multimedia urma să fie dat în folosinţă.
STĂNIŞOARĂ: „AM CÂŞTIGAT ÎN INSTANŢĂ“
Întrebat despre legalitatea acestui contract, Stănişoară consideră că nu există vreo neregulă. „Este o asociere în participaţiune. A fost şi un proces în acest sens, au reclamat consilierii PNL. Şi am câştigat“, a spus deputatul.
Adversarii politici ai deputatului Mihai Stănişoară, fost senator în legislativul precedent, susţin că în clădirea ce se construieşte pe terenul Primăriei urmau să fie mutate instituţiile media din trustul Terra Sat. Influentul politician a negat însă acest aspect. „Nu fac sediu de televiziune. Este un centru multimedia, care are drept scop să devină un spaţiu public, cu spaţii pentru Primărie şi cu activităţi dintr-astea, care ţin de Primărie“.
După câteva minute însă, întrebat din nou despre acest aspect, Stănişoară nu mai era la fel de sigur. „Habar n-am, nu m-am ocupat de asta. Eu atât ştiu: că e centru multimedia“, a ridicat din umeri deputatul, lăsând să se înţeleagă că el nu se ocupă deloc de afacere.
Ştie însă detaliul care a stopat lucrările de construcţie. „Se fac probe la nişte şuruburi. Fiind o structură metalică, au fost nişte discuţii legate de şuruburi. Se fac nişte încercări la ele ca să se vadă dacă corespund sau nu“, a explicat parlamentarul.
Firma Terra Sat a trimis un răspuns tot prin intermediul deputatului Stănişoară şi spune că autorităţile au modificat datele în contract în legătură cu redevenţa. „Modul de redactare a contractului la care faceţi referire aparţine autorităţii locale, şi nu firmei noastre“.
UNA S-A NEGOCIAT, ALTA E ÎN CONTRACT
Prefectul judeţului Mehedinţi, Nicolae Drăghiea, consideră contractual de asociere ilegal şi îl califică drept „şmecherie“. „Terenul a fost obţinut prin abuz. Una este ce s-a hotărât în Consiliul Local şi alta s-a trecut în contract. Inclusiv cu redevenţa datorată Primăriei. S-a stabilit că se plăteşte redevenţa din momentul în care s-a semnat contractul, aşa scrie în hotărârea Consiliului Local. Iar în contract s-a trecut că se plăteşte din momentul în care se termină construcţia“, susţine prefectul, care a şi sesizat Consiliul Local Drobeta-Turnu Severin despre nereguli. „În contract, iniţial era prevăzută publicitate pentru municipalitate în schimbul terenului. Era făcută o şmecherie“, a mai spus Drăghiea. Acesta menţionează că nici votul pentru asocierea Primăriei cu firma familiei Stănişoară nu a fost legal, fiind necesar votul a două treimi dintre consilieri, nu o majoritate simplă.
De altfel, un grup de consilieri locali din partea PNL a şi contestat în instanţă legalitatea acestui contract de asociere. „Un grup de consilieri, de sorginte liberală, au făcut o acţiune în instanţă, dar au pierdut-o. Cum? Acţiunea din contencios nu a fost timbrată. Deci nu s-a judecat pe fondul problemei, ci s-a pierdut procesul din motiv de netimbrare. Acum îmi dau seama că acea acţiune a fost făcută pentru ca mai târziu să spună «uite, dom’le, am câştigat şi în instanţ㻓.
La sfârşitul lunii octombrie, prefectul judeţului a reuşit să impună Primăriei oraşului Drobeta-Turnu Severin rezilierea contractului cu firma familiei Stănişoară. Conducerea judeţului Mehedinţi se schimbase la alegerile locale din vară, iar PDL a pierdut influenţa asupra instituţiilor mehedinţene în favoarea USL. ;
“Au făcut o mare greşeală. După ce băieţii ăştia deştepţi nu au mai plătit, a început să-i lovească. Atunci ei au început să strige: «După ce am dat atât, tu mă loveşti în ziar?»
Nicolae Drăghiea, prefect
UN VEHICUL DE ATINGERE A UNUI SCOP PROFESIONAL?
Deputatul Mihai Stănişoară susţine că prin centrul multimedia nu intenţionează să realizeze profit. Nu a ştiut însă să explice cum va recupera investiţia pe care o face firma controlată de familia sa. „Profitul nu este de ordin material. Acolo vor fi activităţi culturale, cafenea literară. Nu e un act de caritate, este un vehicul de atingere a unui scop profesional. Nu există un câştig material de o parte sau de cealaltă“, a încercat să pară caritabil parlamentarul Mihai Stănişoară.
“Am avut oferte de cumpărare a televiziunii sau a ziarului, sau a radioului. Până la urmă am ales să nu vindem şi din motive de strategie legată de candidatură.
Mihai Stănişoară, deputat
Quinta royală de oameni de afaceri
Cinci firme care practic au monopolizat lucrările publice din Mehedinţi au legături puternice cu anturajul familiei Stănişoară şi contribuie din plin la prosperitatea acesteia. Procurorii DIICOT au deranjat însă serios aceste relaţii.
Constantin Bădescu este unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din Mehedinţi. Este proprietarul unor firme de transport local şi regional, desfăşoară activităţi în domenii precum distribuţia de produse alimentare şi băuturi, restaurante şi construcţii. Una dintre firmele lui Bădescu, Trans Baco, a avut contracte generoase cu statul.
Multe dintre licitaţiile privind reabilitarea drumurilor din Mehedinţi au fost câştigate de firmele deţinute de el, având contracte inclusiv cu Primăria Drobeta- Turnu Severin. În oraş se lucrează la reabilitarea străzilor, la blocul materno-infantil, la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, la Palatul Cultural Theodor Costescu. Potul este de aproximativ 27 de milioane de euro. Cinci firme lucrează pe aceste şantiere, iar liderul asocierii este Trans Baco SRL, controlată de Constantin Bădescu. În consorţiu se mai află Confort SA (aparţinând lui Georgică Cornu), Alpha Construct Sistem SA (aparţinând lui Constantin Isvoranu, vărul lui Constantin Bădescu), Via Vita SRL (la care este acţionar, printre alţii, şi Manuela Duducea, soţia lui Viorel Duducea – inginer-şef în cadrul Secţiei de Drumuri Naţionale Drobeta-Turnu Severin) şi firma Geostrad Construct SRL (aparţinând omului de afaceri constănţean Gheorghe Tihon Pavelescu).
LICITAŢII CÂŞTIGATE, PUBLICITATE LA TV
Aceste firme au însă şi un alt numitor comun: toate îşi fac reclamă prin intermediul trustului de presă controlat de familia Stănişoară. Nu direct, ci prin intermediul firmei de publicitate Creaţie Spot Advertising SRL Drobeta-Turnu Severin, înfiinţată în 2005, adică la un an după ce trustul media a fost cumpărat de Stănişoară. La firma de publicitate, acţionar principal este cumnatul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Marius Bălu (PDL), dar şi Ionela Oprea, omul de încredere al familiei Stănişoară. De altfel, Ionela Oprea îndeplineşte funcţia de administrator la firma Terra Sat. Mihai Stănişoară a încercat să nege că aceste firme au ajuns să-şi facă publicitate prin televiziunea din familia sa. S-a corectat apoi şi a lansat un atac şi la cel care l-a învins la alegerile din vară pentru şefia Consiliului Judeţean, Adrian Duicu. „Nu e adevărat că aveau contracte de publicitate cu trustul. Adică nu imediat. Nu-mi dau seama de unde vine asta. De la Duicu? Fiţi convins că are şi Duicu la televiziunea lui aceleaşi contracte. Nici nu ştiu care sunt, că eu nu mă ocup concret de bucătăria televiziunii”, s-a repliat Mihai Stănişoară.
ARESTAREA LUI BĂDESCU
Abonat la fondurile europene şi de la bugetele locale, omul de afaceri Constantin Bădescu a fost arestat la începutul lunii noiembrie 2012. Procurorii DIICOT au efectuat nu mai puţin de 25 de percheziţii la firmele lui Bădescu şi la domiciliu. Anchetatorii spun că, în perioada 2009 – 2012 (perioada în care a câştigat mai multe licitaţii pentru lucrări făcute din fonduri europene), Bădescu s-a asociat cu alţi indivizi şi s-au constituit într-un grup infracţional organizat. „Gruparea avea ca scop emiterea şi înregistrarea în evidenţa contabilă de facturi fiscale fictive, prin intermediul mai multor firme, sustrăgându-se, astfel, de la plata taxelor şi impozitelor, prejudiciul adus statului fiind de peste 12 milioane de euro“, susţine DIICOT. Bădescu şi partenerii săi sunt acuzaţi de grup infracţional organizat, înşelăciune, spălare de bani, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi evaziune fiscală. „Există relaţii de afaceri între societăţile domnului Bădescu şi alte societăţi din judeţele limitrofe, relaţii care sunt perfect legale. Anumite relaţii comerciale sunt considerate ireale. După părerea noastră toate acuzaţiile care i se aduc sunt nefondate“, declara Sorin Crudiu, avocatul lui Constantin Bădescu.
Elena Udrea, cetăţean de onoare pe bani europeni
Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, şi deputatul PDL Mihai Stănişoară au fost declaraţi în septembrie 2010 cetăţeni de onoare ai municipiului Drobeta-Turnu Severin. Motivul: „Pentru proiectele şi pentru banii pe care au reuşit să-i aducă judeţului, cei doi merită acest titlu“, a spus atunci Constantin Gherghe (PDL), primarul municipiului Drobeta- Turnu Severin. Deputatul Mihai Stănişoară este cel care „a mediat“ relaţia dintre municipalitate şi minister. Nu mai puţin de 41 de milioane de euro au fost direcţionaţi către judeţul Mehedinţi prin influenţa fostului senator PDL, care a prins în 2012, la redistribuire, un nou mandat în Parlament, de data aceasta ca deputat.
Agoniseala familiei Stănişoară
Conform ultimei declaraţii de avere, familia Stănişoară nu stă rău la capitolul proprietăţi. Are două case de locuit în oraşul Drobeta-Turnu Severin, cu suprafaţă totală de 370 de metri pătraţi. Pe lângă cele două imobile, Mihai Stănişoară deţine împreună cu soţia sa şi o monumentală casă de vacanţă pe malul Dunării în localitatea Eşelniţa, aproape de Orşova. Aceasta a fost terminată anul trecut şi are în dotare şi o barcă cu motor, cu care deputatul face plimbări pe fluviu. „Mai pescuiesc când am timp“, spune Mihai
Stănişoară.
Bijuteriile deţinute de acesta valorează 15.700 de euro, iar în conturi Mihai Stănişoară are peste 17.000 de euro. Deputatul are şi datorii. La BRD mai are de rambursat 300.000 de lei dintr-un credit contractat în urmă cu doi ani, dar şi un descoperit autorizat de cont de 37.500 de lei.
Venitul de parlamentar pe ultimul an fiscal (aproape 51.000 de lei) a fost însă inferior celui câştigat de soţia sa (aproape 60.500 de lei), care este profesor universitar. Mirela Codruţa Stănişoară a primit în ultimul an şi 200.000 de lei dividende de pe urma acţiunilor deţinute la firma Terra Sat. Mihai Stănişoară este finanţat şi de către tatăl său, care i-a oferit în dar 20.000 de lei. „Să ştiţi că nu provin dintr-o familie săracă. Bunicul meu a fost bogat“, a mai spus deputatul Stănişoară.
După ce a pierdut alegerile locale din iunie 2012, afacerile familiei Stănişoară par să nu mai meargă la fel de bine. Declinul a început după ce Mihai Stănişoară a pierdut la milimetru şefia Consiliului Judeţean Mehedinţi în dauna adversarului său politic Adrian Duicu, candidat din partea USL. Primăria Drobeta-Turnu Severin a anulat un contract pe care îl avea cu firma Terra Sat SRL, controlată de familia deputatului PDL Mihai Stănişoară, aceasta fiind una dintre loviturile primite de parlamentar. Un important om de afaceri din oraşul lui Mihai Stănişoară, apropiat al deputatului, a ajuns după gratii: Constantin Bădescu.