Tribunalul Bucureşti: Arestarea lui Gelu Voican Voiculescu în anii '70 a fost politică. Instanţa i-a respins pretenţiile de 750.000 de euro

Tribunalul Bucureşti a constatat, printr-o decizie pronunţată ieri caracterul politic al reţinerii şi arestării lui Gelu Voican Voiculescu din 1970, precum şi al exmatriculării acestuia de la Institutul de Petrol şi Gaze din 1959. Decizia  nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

Potrivit minutei, Tribunalul Bucureşti a constat “caracterul politic al măsuirii administrative a exmatriculării reclamantului în anul 1959 de la Institutul de Petrol şi Gaze şi Geologie, al urmăririi informative din perioada 1965-1989, al reţinerii şi arestării în perioada 6 mai - 22 iulie 1970”.
Pe de altă parte, judecătorii au respins cererea lui Gelu Voican Voiculescu de a obliga statul la plata de despăgubiri.  Fostul vicepremier al Guvernului condus de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, a solicitat, în decembrie 2010, despăgubiri în valoare de aproape 750.000 de euro de la statul român, în baza Legii 221/2009.

Voican Voiculescu cere statului 750.000 de euro

În 1985, Gelu Voican Voiculescu a fost arestat şi condamnat la 11 luni de închisoare, fiind acuzat că ar fi făcut trafic de valută şi ar fi falsificat nişte deconturi. El susţine însă că a fost vorba de o înscenare a Securităţii. Fostul viceprim-ministru mai arată instanţei că din cauza Securităţii ar fi fost exmatriculat, în 1959, de la Institutul de Petrol şi Gaze - Facultatea de Geologie din Bucureşti şi a fost în permanenţă monitorizat.

„Războiul" cu Guru Bivolaru

La rândul său, Gelu Voican Voiculescu a fost acuzat că ar fi colaborat cu Securitatea. În noiembrie 2006, Liviu Turcu l-a nominalizat pe Gelu Voican Voiculescu ca făcând parte dintre demnitarii care ar fi colaborat cu Securitatea. Mai mult, anul trecut, liderul Mişcării de Integrare Spirituale în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru, domiciliat în Suedia, a cerut judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti să-l declare colaborator al Securităţii pe Gelu Voican Voiculescu.

Motivul invocat de „Guru" a fost că, în urma delaţiunilor care ar fi fost date de fostul demnitar, el ar fi fost arestat în 1984, condamnat la un an şi jumătate de închisoare, şi internat cu forţa în Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare.

Potrivit CNSAS, Gelu Voican Voiculescu a fost în atenţia fostei Securităţi atât în calitate de urmărit, cât şi în cea de sursă. El ar fi primit mai multe nume informative: „Virgil"- (1973), „Viorel" şi „Călugărul"- (1977-1985), şi ar fi dat mai multe note, unele din proprie iniţiativă, despre rude şi prieteni-printre care Gregorian Bivolaru, profesorul Mario Sorin Vasilescu sau inginerul Alexandru Tocineanu.

La 23 februarie 2010, Colegiul CNSAS a decis că Voiculescu nu a colaborat cu fosta Securitate. În contestaţia trimisă instanţei, Bivolaru susţine că sursa „Călugăru" a dat cinci note care-l vizau direct. Gelu Voican Voiculescu a negat toate aceste acuzaţii.

1.000 de euro pentru fiecare zi de detenţie

Acum, fostul viceprim-ministru solicită 100.000 de euro despăgubiri pentru că a fost exmatriculat din facultate, câte 1.000 de euro pentru fiecare zi de detenţie, res-pectiv 408.000 euro pentru cele 408 zile petrecute în închisoare şi alţi 240.000 de euro pentru că securiştii l-au urmărit vreme de mai mulţi ani.