Tone de materiale care pot fi folosite în fabricația dronelor, oprite în Vama Albița, pe ruta Belarus – Transnistria

Zece TIR-uri încărcate cu țesătură de fibră de sticlă, în valoare de peste trei milioane de euro, au fost sechestrate în vara și toamna anului trecut în Vama Albița, pe ruta Belarus – Tiraspol.

Autoritățile române au suspectat că marfa confiscată ar putea avea o destinație militară, fiind folosită, posibil, în construcția de drone sau echipamente de război, au declarat mai multe surse pentru Ziarul de Iași.

Oficialii din Republica Moldova au descoperit că bunurile urmau să ajungă la o fabrică din Tiraspol capabilă să fabrice astfel de produse.

Cum se apără firmele implicate

Avocații firmelor implicate susțin că este vorba despre o confuzie și acuză Vama că a generat pierderi de sute de mii de euro, blocând abuziv transporturile către o companie din regiunea separatistă Transnistria.

„E o minciună colosală. Cineva dorește cu orice preț ca aceste produse să nu ajungă în Republica Moldova”, a declarat avocatul Dragomir Tomașeschi, angajat de părțile implicate în tranzacție.

Cronologia unor transporturi greu de explicat

Potrivit sursei citate, în lunile iunie și ulterior în septembrie și octombrie ale anului trecut, în Vama Albița au fost oprite zece TIR-uri care transportau țesătură de fibră de sticlă pe ruta Belarus – Transnistria (Tiraspol), la comanda unei firme din Cehia.

Actele nu păreau tocmai în regulă, au explicat vameșii. În plus, au fost mai multe semnale de alarmă care i-au determinat să pună sechestru pe mașini și pe marfă.

Primul lucru care le-a atras acestora atenția a fost proveniența materialelor – Belarusul este supusă mai multor sancțiuni internaționale după ce aceasta a ajutat în mod oficial Rusia în războiul de agresiune purtat împotriva Ucrainei. Al doilea semnal de alarmă a venit de la vecinii noștri de peste Prut.

Marfa este destinată unei fabrici din Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, deținută de o companie care are istoric, conform surselor ZDI și a documentelor consultate, de legături economice cu companii și actori asupra cărora Europa și alte țări din lume au impus sancțiuni.

„Materialele au dublă destinație, civilă și militară. Pe partea militară, ar putea fi utilizate în realizarea dronelor”, au precizat sursele.

Proprietarul este o firmă din Cehia

Compania din Cehia, Labara SRO, a cumpărat materia primă de la JSC PSV, firma din Belarus, pe care voia să o transmită în Tiraspol, la firma Moldavizolit, pentru prelucrare.

„Toate cele zece TIR-uri conțin aceleași materiale, țesătura de fibră de sticlă. Producătorul este JSC PSV, din Belarus. Clientul nostru este o firmă din Cehia, Labara SRO, proprietarul mărfii din Belarus, pe care urma să o transporte la Tiraspol, către compania Moldavizolit. E o firmă veche care face numai ascensoare, iar cu această fibră de sticlă, au spus clienții, se fac nu știu ce mecanisme pentru lifturi”, au explicat Daniela Rotaru și Dragomir Tomașeschi, apărătorii firmelor din Cehia și din Republica Moldova (Tiraspol).

Compania care a cumpărat țesătura de fibră de sticlă din Belarus acuză acum statul român și autoritățile sale că îi provoacă pierderi economice.

Destinatarul real al celor zece TIR-uri cu țesătură de fibră de sticlă, Zao Zavod Moldavizolit, este compania din Tiraspol despre care Radio Europa Liberă Moldova a scris anul trecut că „înainte de invazia rusească la scară largă în Ucraina, uzina Moldavizolit de la Tiraspol, o filială a sa înregistrată în Rusia și o uzină soră, BIZ, din regiunea rusă Sverdlovsk, obțineau zeci de contracte cu ministerul rus al Apărării pentru livrări de mărfuri unor întreprinderi din complexul industrial-militar al Rusiei”

Potrivit aceleiași surse, „principala marfă sensibilă care ieșea din halele uzinei Moldavizolit, situată în zona industrială de la periferia de nord a Tiraspolului, sunt materiale plastice folosite la producerea de plăci pentru circuite imprimate. Când li se adaugă fire de cupru, care permit imprimarea circuitelor electrice, plăcile devin componente cheie pentru producerea aparatajului electronic de tot felul, de la aparate de uz casnic și computere, la echipamente pentru avioane de luptă și rachete de croazieră”.

În aprilie 2024, vicepremierul Republicii Moldova pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a confirmat public că mai multe uzine din stânga Nistrului nu mai primesc permise de export „din motive de securitate”, pentru că produc mărfuri cu destinație dublă. Printre acestea, se număra și Moldavizolit.