Teodosie Hapsâneanul, lăsat în plata Domnului

Teologii condamnă deciziile arhiepiscopului Teodosie al Tomisului. Biserica tace. Patriarhia Română refuză să pornească o anchetă în cazul averii Mănăstirii din Dorna Arini pe care ÎPS Teodosie şi-a însuşit-o, aşa cum a relatat „Adevărul“, săptămâna trecută.

Patriarhia nu va porni nicio anchetă pentru felul în care a devenit Înaltpreasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, proprietarul mai multor bunuri ale unei mănăstiri din Suceava. „Conform regulamentului Bisericii Ortodoxe, în baza autonomiei eparhiale este de competenţa 

Mai citeşte şi:

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, are datorii la Fisc de 42 de miliarde de lei vechi

Deutsche Welle: „În România, un preot rău distruge cât pot zidi 40 de preoţi buni!”

Înaltpreasfinţului Părinte Arhiepiscop Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor ca, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Teodosie,  ctitorul mănăstirii din localitatea Dorna Arini, să clarifice problema organizatorică semnalată în materialul de presă", declară preotul Constantin Stoica, purtător de cuvânt al Patriarhiei.

Tactica tăcerii

Arhiepiscopia Sucevei, instituţia care ar trebui să facă lumină în acest caz, a refuzat să ofere un punct de vedere.„Şi tăcerea este un răspuns", comentează atitudinea Arhiepiscopiei teologul Marius Dugulescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile Omului şi Culte din Parlamentul României. „Biserica a ajuns într-o situaţie jenantă prin astfel de exemple. Este instituţia cu cea mai mare credibilitate, dar riscă să şi-o piardă prin astfel de atitudini care vin din interior. Îmi pare rău să constat că Biserica între timp şi-a pierdut menirea, iar societatea românească are neapărată nevoie de repere morale", conchide Dugulescu.

Radu Preda, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj, spune că una dintre marile greşeli ale Bisericii în cazul afacerii lui Teodosie este tocmai evitarea răspunsurilor.„În astfel de situaţii cu cât biserica reacţionează mai puţin transparent, cu atât îşi pierde din credibilitate. A te comporta ca şi cum opinia publică nu trebuie să se amestece în treburile Bisericii nu faci decât să alimentezi suspiciunile şi, mai cu seamă, un anumit resentiment faţă de cler, mai ales în această vreme de criză".

Ce spune Presa Bisericii

Redactor-şef al publicaţiei religioase „Lumea Credinţei", Răzvan Codrescu, consideră cazul Dorna Arini ca fiind un exemplu tipic de afacere personală a unui prelat ascunsă cu dibăcie în spatele unei fundaţii ortodoxe. „Toată această afacere reprezintă gestionarea sub paravan bisericesc a unei averi personale, dobândite prin moştenire sau pe alte căi, mai mult sau mai puţin „ortodoxe", care sfidează condiţia călugărească şi dezonorează rangul arhieresc. Ierarhul arghirofil şi-a luat toate măsurile de precauţie pentru «a se scoate» în faţa instanţelor civile sau bisericeşti, iar de judecata lui Dumnezeu nu pare să se sinchisească", apreciază Codrescu. El crede că decizia ÎPS Teodosie de a trece în proprietate personală activele unei mănăstiri şifonează şi mai mult imaginea BOR. „Nenorocirea Bisericii noastre este că prea mulţi dintre ierarhii ei au astăzi mai degrabă virtuţi manageriale decât virtuţi duhovniceşti. Dezvăluirile din ultimii ani cu privire la faptele unor ierarhi au făcut mai mult rău Bisericii decât toate eforturile însumate ale ateismului militant".

Fostul ministru al Agriculturii Gheorghe Flutur, cel care a susţinut împroprietărirea bisericii din Moldova cu 190 de mii de hectare de pădure, nu a vrut să comenteze afacerea parafată chiar în judeţul în care este preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava. „Nu mă mai bag în dicuţiile astea ale lor (ale ierarhilor - n.r.). Eu am avut războaie cu ei legate de proprietăţile Bisericii şi nu mai vreau să comentez situaţia în care se află acum ÎPS Teodosie".

Istoria lăcomiei

„Adevărul" dezvăluia săptămâna trecută cum ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, şi-a însuşit mai multe imobile care aparţineau Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului" din localitatea suceveană Dorna Arini. Bunurile cedate ierarhului, un hotel, două case şi 19 hectare de teren, fuseseră achiziţionate din donaţii de la enoriaşi. Conform documentelor notariale, arhiepiscopul Tomisului urma să treacă bunurile dobândite într-o viitoare fundaţie care ar avea drept scop tocmai sprijinirea mănăstirii rămase fără principalele proprietăţi.