„Statul sălbatic“ al lui Iliescu şi al lui Năstase
0Site-ul WikiLeaks a publicat o notă, din 2004, în care fostul comisar european Chris Patten considera România un „stat sălbatic“. Ion Iliescu, fostul preşedinte al „statului sălbatic“, susţine că România era pregătită pentru aderarea la UE încă din 2004, în ciuda reacţiilor diplomatice.
România este un stat sălbatic şi o sursă de proxenetism. Cam aceasta este imaginea ţării noastre în notele confidenţiale trimise de diplomaţii americani la Washington. O astfel de telegramă trimisă de ambasadorul american pe lângă UE, Rockwell Schnabel, redă o discuţie, din 2004, cu britanicul Chris Patten (66 de ani), la acea vreme comisar european pentru Relaţii Externe. Potrivit „notei informative", Patten a declarat că România este un „stat sălbatic".
Citiţi şi:
Peste 1.000 de documente publicate de Wikileaks conţin referiri la România
Deşi considera că România şi Bulgaria sunt mai puţin pregătite decât Croaţia să adere la Uniunea Europeană, comisarul european era convins că cele două state vor fi acceptate în spaţiul comunitar în 2007. "Croaţia este probabil mult mai pregătită pentru aderarea la UE decât Bulgaria şi România, care, cel mai probabil, vor intra în Uniune mai devreme", afirma comisarul. Informaţiile au fost publicate pe site-ul WikiLeaks, specializat în dezvăluirea de documente secrete.
Patten, în prezent rector la Universitatea Oxford, din Marea Britanie, este membru marcant al Partidului Conservator britanic. El a deţinut un mandat de parlamentar, mai multe funcţii în Guvernul de la Londra. Diplomat cu o carieră impresionantă, el a fost ultimul guvernator al Hong Kongului înainte de retrocedarea provinciei în 1997 către China.
Telegrame despre adopţii, proxeneţi şi haos
Documentul semnat de ambasadorul american de atunci, Nicholas Taubman (75 de ani), sugerează că unii dintre copiii români a căror adopţie a fost refuzată „s-ar putea afla în situaţii în care bunăstarea lor nu e protejată adecvat". Telegrama confidenţială sugerează că Ambasada SUA la Bucureşti ar trebui să facă presiuni asupra autorităţilor române să reia adopţiile internaţionale.
Într-o a treia telegramă, trimisă de data aceasta de ambasada SUA la Paris FBI-ului, în octombrie 2009, România este considerată o sursă importantă pentru traficul de persoane exploatate de reţelele de proxenetism din Franţa. Hexagonal este, potrivit notei, o „destinaţie a victimelor aduse prin reţele de trafic în principal din Africa (Camerun şi Nigeria), centrul şi estul Europei (în special din Bulgaria şi România), fosta URSS şi, din ce în ce mai mult, din Asia (în special din China), în scop de prostituţie şi exploatare".
Iliescu: „Mi se pare total aberant"
Fostul preşedinte al României Ion Iliescu (80 de ani) a respins afirmaţiile fostului comisar european Chris Patten. „O asemenea apreciere din partea unui comisar european, la nivelul anului 2004, mi se pare total aberantă faţă de realitatea pe care a consemnat-o UE. Categoric, România era pregătită pentru aderare", a declarat pentru „Adevărul" Ion Iliescu. Potrivit acestuia, în perioada 2000-2004, ţara noastră ar fi recuperat decalajul faţă de celelalte state candidate la aderare.
„Din 12 ţări, 10 deschiseseră toate capitolele, la sfârşitul anului 2000, Bulgaria deschisese vreo 19, România numai 9. De aceea, în 2002 se punea problema amânării Bulgariei şi României. Am obţinut atunci, la Summitul de la Copenhaga, formula 10 plus 2", a mai spus Ion Iliescu. Fostul premier Adrian Năstase nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima un punct de vedere.
Cristian Pârvulescu: „Patten a fost drăguţ"
Nu de aceeaşi părere cu Ion Iliescu sunt analiştii politici. "Faptul că nu eram pregătiţi de aderare nu e o noutate, au spus-o foarte mulţi oficiali europeni. În 2006, suspansul aderării a existat, chiar dacă negocierile de aderare se încheiaseră în decembrie 2004. Practic, prin spusele lui Patten, avem o confirmare a ipotezelor de atunci", a declarat Cristian Pârvulescu (45 de ani).
În privinţa catalogării României drept "stat sălbatic", analistul crede că e puţin spus. "Chris Patten a fost foarte drăguţ şi îi apreciez gentileţea. Dacă m-aş fi exprimat eu, aş fi folosit cuvinte mult mai grele. Eu nu cred că România are un stat, în sensul asigurării controlului social", a spus Pârvulescu.
Aderare cu suspans
Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România în octombrie 1999, punând condiţia îmbunătăţirii situaţiei copiilor instituţionalizaţi şi pregătirii unei strategii economice pe termen mediu. După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie 2000. Obiectivul României a fost de a obţine statutul de membru cu drepturi depline în 2007.
Raportul de ţară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson (69 de ani), menţiona că finalizarea negocierilor de aderare la sfârşitul lui 2004 şi integrarea în 2007 sunt imposibile dacă România nu rezolvă două probleme structurale endemice: eradicarea corupţiei şi punerea în aplicare a reformei. România a încheiat negocierile de aderare în cadrul Summitului UE de iarnă de la Bruxelles din 17 decembrie 2004.
Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 la Abaţia Neumünster din Luxemburg, urmând ca România şi Bulgaria să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepţia cazului în care sunt raportate încălcări grave ale acordurilor stabilite. În acest caz, aderarea ar fi fost amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).
„Cârtiţele" SUA, protejate
Cele 250.000 de note diplomatice americane obţinute de site-ul de investigaţii WikiLeaks au pus Statele Unite într-o situaţie cel puţin stânjenitoare. Documentele conţin critici şi observaţii jignitoare la adresa marilor lideri ai lumii, din Germania, Franţa, Marea Britanie, Rusia până în Afganistan.
Departamentul american de Stat şi-a avertizat sursele din cadrul societăţii civile - mai ales pe cele din ţările cu dictatură - cu privire la riscurile dezvăluirilor WikiLeaks şi le-a asigurat că le va proteja „prin toate mijloacele".
Mai multe ziare prestigioase, precum „New York Times", „El Pais", „The Guardian" sau „Le Monde", au început, duminică seară, publicarea de documente din dosare secrete ale corespondenţei diplomatice americane. Potrivit „The Guardian" şi „El Pais", pachetul complet conţine şi aproximativ 800 de telegrame trimise de la Ambasada SUA din Bucureşti, dar documentele nu au fost încă făcute publice.
Patten, la Bucureşti
În perioada 2000-2004, britanicul Chris Patten a deţinut portofoliul Relaţii Externe în Comisia Europeană condusă de Romano Prodi. În această calitate, Patten a participat pe 25 octombrie 2001, la Bucureşti, la Conferinţa regională pentru Europa de Sud-Est, unde a lăudat progresele făcute de România şi Bulgaria pentru aderarea la UE. Prezentă la acest eveniment se afla şi baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne, fost raportor al Parlamentului European pentru România, care a criticat dur condiţiile din orfelinatele române.
Nicholson este cea care a cerut ridicarea moratoriului impus României în 2001 privind adopţiile internaţionale. Adopţiile din ţara noastră sunt subiectul unei alte note diplomatice din 2006 a Ambasadei SUA la Bucureşti, publicate de WikiLeaks.
"Croaţia este mai pregătită pentru aderarea la UE decât Bulgaria şi România, care, cel mai probabil, vor intra în Uniune mai devreme."
Chris Patten
fost comisar european
"O asemenea apreciere din partea unui comisar european, la nivelul anului 2004, mi se pare total aberantă."
Ion Iliescu
fost preşedinte
al României
"Chris Patten a fost foarte drăguţ şi îi apreciez gentileţea. Eu nu cred că România are un stat, în sensul asigurării controlului social."
Cristian Pârvulescu
analist politic
Scandaluri într-un „stat sălbatic"
Afacerea „Puwak". În perioada 2002-2003, presa a dezvăluit că fiul şi soţul ministrului Integrării Europene, Hildegard Puwak, deturnase mai multe sume de bani din fonduri europene în favoarea unor firme de familie.
Privatizare Petrom. În 2004, Guvernul Năstase renunţa la una dintre cele mai mari companii pe care le avea în portofoliu, Petrom. Au fost voci care au numit-o atunci cea mai păguboasă privatizare din istorie din cauza preţurilor extrem mici pe care le obţinea statul de pe
urma afacerii.
Privatizarea ALRO şi APROM. Alte două privatizări considerate păguboase. Fostul şef al APAPS,Ovidiu Muşetescu (decedat), a şi fost ulterior cercetat de Parchet pentru o presupusă subevaluare a pachetelor de acţiuni.
Baronii locali. Termenul de baron local a apărut în timpul guvernării Năstase după ce presa a descris felul cum era aplicată în teritoriu legea descentralizării: banii de la buget luau calea provinciei pe considerente politice.