Sindicaliştii BNS protestează la Palatul Cotroceni, cerând modificarea legislaţiei muncii şi a dialogului social
0Aproximativ 300 de sindicalişti de la Blocul Naţional Sindical pichetează luni Palatul Cotroceni, nemulţumiţi de faptul că autorităţile nu se implică în rezolvarea uneia dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă piaţa muncii din România, respectiv legislaţia muncii şi cea a dialogului social.
Protestatarii scandează „Iohannis, trezeşte-te!” şi „Unitate”, arată news.ro. Aceştia reclamă faptul că Guvernul Cioloş a refuzat să trimită punctul de vedere oficial asupra iniţiativei legislative cetăţeneşti de modificare a Codului Muncii, adptată deja în Senat.
BNS susţine şi adoptarea proiectelor de acte normative de modificare a legii negocierilor colective şi a legii conflictelor colective, aflate în dezbatere la Camera Deputaţilor, precum şi modificarea Legii dialogului social.
Sindicaliştii susţin că piaţa muncii şi relaţiile sociale din România au fost grav afectate de modificările legislative din 2011, iar resursele de muncă sunt în scădere, în timp ce forţa de muncă ocupată are componente de natură să compromită ocuparea, cu ponderi mari de populaţie ocupată în agricultura de subzistenţă sau valori foarte mari de lucrători familiali neremuneraţi.
BNS arată că modificarea legislaţiei dialogului social a adus schimbări în ceea ce priveşte reprezentativitatea partenerilor sociali.
„Ca şi consecinţă a modificărilor legislative din 2011, astăzi în România numărul contractelor colective de muncă încheiate cu organizaţii sindicale este în continuă scădere. La nivel de sector de activitate nu s-a mai încheiat niciun contract colectiv de muncă în ultimii cinci ani. (...) Dacă în 2012, România avea mai puţin de 45 la sută din salariaţi neacoperiţi de contracte colective de muncă, în 2014, acest procent a crescut la 64", au arătat protestatarii, într-o scrisoare adresată preşedintelui Klaus Iohannis.
Potrivit acestora, efectele reducerii ponderii salariaţilor acoperiţi prin contracte colective de muncă sunt deja vizibile pe termen scurt în mecanismul de distribuire a valorii adăugate, România înregistrând cel mai scăzut procent din Europa în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor de personal ca procent din PIB.