Şefa Curţii Supreme: Pierdem judecători la vârsta la care se consideră că abia dobândeşti înţelepciune

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a declarat miercuri că judecătorii acestei instanţe se pensionează la o vârstă la care pe plan mondial se consideră că abia dobândeşti înţelepciune şi raţionament juridic. Totodată aceasta adaugă că instituţia a intrat "insuficient" pregătită în "furtuna" creată de pandemia de COVID-19, dau au reuşit să soluţioneze chiar şi în aceste condiţii mai multe dosare faţă de anul precedent.

„Aş dori să fac o menţiune specială cu referire la activitatea judecătorilor care s-au pensionat în anul 2020 şi la începutul acestui an. Au fost mulţi. Le vom simţi lipsa. Deşi ne bucurăm pentru că intră într-o perioadă mai liniştită a vieţii lor, problema pensionării judecătorilor Instanţei supreme rămâne pentru mine un motiv de tristeţe, întrucât pierdem mult prea devreme contribuţia unor oameni extrem de valoroşi. Înalta Curte pierde judecători prin pensionare la vârsta la care, pe plan mondial, se consideră că abia dobândeşti înţelepciune şi raţionamentul juridic, care sunt necesare pentru a judeca în ultimă instanţă în cadrul unei jurisdicţii supreme", a declarat Corina Corbu, cu ocazia prezentării raportului de activitate pe anul 2020, pe fondul unui val de pensionări în magistratură, potrivit Agerpres.

Totodată, conform sursei citate, la prezentarea raportului de activitate al ICCJ pe anul 2020, ea a precizat că instituţia a intrat „insuficient” pregătită în „furtuna” creată de pandemie şi a fost nevoie de reorganizare, pentru a fucţiona cu respectarea legii şi a măsurilor de securitate sanitară.

"În această furtună creată de pandemie, Înalta Curte a intrat insuficient pregătită pentru gestionarea unei situaţii pentru care nu existau precedente sau bune practici. (...)  În acest context, o serie de probleme amânate an de an s-au cronicizat brusc şi mă refer aici doar la câteva dintre ele: insuficienţa spaţiilor de lucru, cu impact direct asupra posibilităţii reorganizării sălilor de judecată şi a birourilor pentru asigurarea distanţării sociale; supraîncărcarea care a continuat să genereze probleme majore", a precizat şefa Instanţei supreme.

De asemenea, ea a evidenţiat că Înalta Curte a reuşit să funcţioneze în parametri normali, nefiind amânate nici măcar procedurile de recurs în interesul legii sau de dezlegarea unei chestiuni de drept, care necesită participarea unui număr mare de judecători. 

Iar datele statistice referitoare la activitatea Instanţei supreme, a subliniat ea, nu reflectă caracterul excepţional al anului 2020.

"Dacă vom examina capitolul de indicatori statistici din raport vom constata că, în cifre, nu se reflectă caracterul excepţional al anului 2020 şi asta ca urmare a măsurilor de repunere rapidă a cauzelor pe rol după încheierea stării de urgenţă şi a înjumătăţirii din proprie iniţiativă a vacanţei judecătoreşti. Concret, în ceea ce priveşte volumul de activitate, Instanţa supremă a înregistrat o variaţie de sub 2.000 de dosare faţă de anul anterior, fiind rulate un total de 26.976 de cauze, volum total atipic pentru o Instanţă supremă, al cărei rol primordial ar trebui să fie asigurarea interpretării unitare a legii. Numărul cauzelor soluţionate a crescut în anul 2020 faţă de anul 2019 cu peste 1.100 de dosare, ajungând la 15.404 cauze, un număr extrem de mare, iar stocul de dosare aflate pe rol, la finalul anului, a scăzut cu mai puţin de 3.000 de dosare, ceea ce înseamnă că judecătorii Înaltei Curţi au soluţionat în condiţii de pandemie un număr mai mare de dosare, decât cele soluţionate în anul 2019. Aceste cifre demonstrează că Instanţa supremă a trecut testul rezilienţei pe tot parcursul anului 2020", a precizat Corbu.