Şcolărei în prag de pensie

În Şcoala generală din Chirpăr, judeţul Sibiu, învaţă trei generaţii de elevi: bunici, fii şi nepoţi. Cea mai în vârstă elevă a şcolii cu clasele I-VIII din Chirpăr are 56 de ani. Este în clasa a VIII-a, vrea să termine zece clase şi apoi să urmeze cursurile unei şcoli de croitorie.

Directoarea Mihaela Aldea (46 de ani) este cadru didactic de 28 de ani în Chirpăr. La altă vârstă, majoritatea dintre cei care învaţă acum în clasa specială i-au mai fost cândva elevi.

VEZI AICI GALERIE FOTO

Mai citiţi şi:

Club de cultură pentru elevii băimăreni

Matematicianul pasionat de literatură

„Mulţi au renunţat la şcoală pur şi simplu, nu din cauza situaţiei materiale. Acum s‑au schimbat foarte mult. Secretul este să ştii să-i atragi un pic, să‑i motivezi. Pentru toţi colegii mei aceşti elevi sunt speciali. Toată lumea simte nevoia să‑i ajute. Nu au avut caiete? Le‑am luat caiete, le‑am cumpărat pixuri, creioane, penare, tot ce au avut nevoie", spune directoarea.

În toamna trecută s-au înscris 25 de elevi, jumătate femei, jumătate bărbaţi. Elevele au vârste cuprinse între 18 şi 56 de ani. Cea mai în vârstă, Rodica, are 56 de ani,vrea să termine clasa a VIII-a şi să‑şi continue studiile.

Şcoală fără ghiozdan

Din cei 25 de cursanţi înscrişi la clasa specială a şcolii din Chirpăr, patru sunt în clasa a VIII-a, 13 în clasa a VII‑a, trei în clasa a VI-a şi cinci în clasa a V-a. Toţi învaţă în aceeaşi sală de curs, însă la fiecare clasă se predă separat, conform programei şcolare pe anul respectiv. Profesorii sunt foarte mulţumiţi de seriozitatea şi ambiţia cu care aceştia tratează noul lor statut de elev.

Motivaţia pentru care s‑au înscris la cursuri, mai ales pentru băieţi, este că vor să se facă şoferi. Fiind o clasă în regim special, materia este comasată în două semestre a câte şase săptămâni: trei săptămâni de predare şi trei de evaluare. Programul la cursuri este între orele 12.00-18.00.

Unii dintre ei învaţă în aceeaşi şcoală cu propriii copii, alţii însumează chiar trei generaţii aflate în acelaşi moment al zilei la cursuri.

Dintre cei 25 de elevi, 15 au vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, restul fiind ceva mai maturi,ajungând chiar până la 56 de ani. „La început le-a fost un pic ruşine, pentru că sunt mulţi care mai au fraţi în şcoală, unii au chiar copii. Dar le-am spus că este ruşine să furi, să loveşti pe cineva, nu să faci şcoală! Nu le cerem să vină cu ghiozdan, că totuşi au o vârstă.

Copiii din celelalte clase se bucură că-i au printre ei. Îi aşteaptă să iasă în pauză, să mănânce împreună. Celor speciali le-am promis că le fac şi banchet la terminarea clasei a VIII-a. Pe lângă suc, pot să bea şi o ţuică, pentru că sunt majori şi răspund", râde directoarea
Mihaela Aldea.

Premiantă la 56 de ani

„Specialii" beneficiază de o înţelegere mai mare din partea profesorilor. Se ia în calcul faptul că aceştia trebuie să şi lucreze la câmp, în gospodăriile proprii ori că au copii de crescut. Cu toate astea, ei tot apelează la trucuri juvenile: ba şi-au uitat caietele cu tema acasă, ba n-au ştiut ce lecţie trebuie să înveţe, ba copiază în pauze unii de la alţii.

Cea mai îndrăgită materie este, bineînţeles, educaţia fizică. Băieţii joacă fotbal pe rupte, iar fetele fac gimnastică. Nu chiar toate, pentru că unele sunt ceva mai în vârstă, cum este cazul elevei Fârţan Rodica, de 56 de ani. Aceasta are bucuria de-a fi în clasă cu cei trei feciori ai săi, care au vârste cuprinse între 18 şi 30. Mai este colegă de şcoală cu o nepoţică, în clasa a VI-a.

Profesorii sunt uimiţi şi încântaţi de hărnicia sa, notând-o numai cu note de 10, „pe merit", cum spun dumnealor. Nu mai ţine minte când a terminat clasa a VII‑a. Era la ora de matematică şi făcea exerciţii cu fracţii: „Am terminat demult clasa a VII-a, nu mai ţin minte. Dacă se poate şi există un program, fac şi clasa a X-a, fac şi facultate", exclamă Rodica. În clasă râd toţi.

A terminat semestrul I cu media 10 la matematică. „Mă simt încă sănătoasă, pot merge oriunde mai departe, dar m-aş mulţumi şi cu o şcoală de croitorie. Am trei băieţi în clasă şi-o nepoţică în şcoală. Când venim la ore le fac la toţi pacheţele separate cu mâncare. Şi sunt mereu cu ochii pe ei".

La şcoală - colegă, acasă - mamă

Dintr-o bancă mai aproape de catedră, unul dintre fiii Rodicăi, Fârţan Ovidiu (21 de ani), spune că ar vrea să termine clasa a VIII-a pentru a deveni şofer profesionist: „E nasol cu mama în aceeaşi clasă. Mă simt mereu supravegheat. Acasă am mai multă linişte, că se mai ia cu treburile şi uită de mine. Îmi verifică temele, că e mai bună la învăţătură. În gospodărie mă ocup cu agricultura şi cu vacile, dar aş vrea să fiu şofer", spune Ovidiu.

În prima bancă de la geam învaţă Stoica Mihaela (34 de ani). Este în clasa a VII-a şi o are pe fiica ei în clasa a II-a în aceeaşi şcoală. Materia preferată este Limba şi literatura română. „La început mi‑a fost puţin ruşine că învăţ în aceeaşi şcoală cu fata, dar m-am obişnuit. Abia acum îmi dau seama cât de bine este să faci şcoala la vremea ei!", mărturiseşte cu regret Mihaela.

Visând la „A doua şansă"

La cei 17 ani şi jumătate, Dumitru Ionela este cea mai tânără din clasă. Studiile şi le întrerupsese cu cinci ani în urmă, când plecase cu familia în Grecia: „Aş fi vrut să continui şcoala în Grecia, dar n-am avut acte. Limba greacă o învăţasem în doar şase luni. După ce voi termina aici opt clase, mă voi întoarce la maică-mea în Grecia sau mă voi califica într-o meserie la Sibiu".

Cea care a avut ideea aplicării în localitate a unui astfel de proiect pentru clasa specială şi şi-a dorit cel mai mult să devină viabil, Gina Hunuzău (35 de ani), are, la rându-i, trei copii în şcoala de la Chirpăr. Este de trei ani mediator sanitar (pe lângă asistenţă medicală are şi menirea de intermediar între autorităţi şi cei de alte etnii) şi a ajutat mulţi rromi să-şi facă certificate de naştere sau cărţi de identitate.

„Am încercat iniţial să obţin aprobarea proiectului «A doua şansă». Asta ar fi însemnat cursuri pentru clasele I-VIII, cu doi ani făcuţi într-unul. Nu ni s-a aprobat aşa ceva. Totuşi, la anul, doamna directoare de aici speră să obţină cursuri pentru I-IV. După depunerea proiectului cu clasa specială, a durat un an de zile ca cei de la Inspectoratul Şcolar din Sibiu să-şi dea avizul. Ne-a ajutat mult şi domnul Iulian Preda, consilier la Prefectură. Dacă se va accepta şi proiectul «A doua şansă», sper să nu mai dureze tot atât aprobarea", spune Gina Hunuzău.