Scenariu de război. Reacţia Armatei în cazul unui atac cu arme chimice
0Posibilă contaminare cu agenţi chimici de război, în apropiere de Capitală. Echipele mobile ale Armatei, specializate în arme chimice, biologice, radiologice şi nucleare, au intervenit şi au izolat zona. Din fericire, nu a fost decât un exerciţiu al Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN care şi-a testat capacitatea de reacţie în cazul unor astfel de incidente.
Exerciţiul tactic pus la punct, joi, de specialiştii Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN, din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, s-a derulat după un scenariu care este de dorit să nu se petreacă în realitate niciodată: un atac cu arme chimice, în apropiere de Capitală.
Sosiţi la locul intervenţiei la bordul a două autospeciale, specialiştii militari s-au echipat imediat cu măşti şi costume speciale. În timp ce unii militari au început să cerceteze zona cu ajutorul unor detectoare de agenţi chimici şi biologici, alţii au izolat imediat locul pentru ca nimeni altcineva să pătrundă în zona periculoasă. Specialiştii au prelevat rapid probe şi le-au depozitat în containere speciale. Înainte de a părăsi locul „atacului“, militarii şi-au decontaminat echipamentele.
Echipamente de ultimă generaţie
Scenariul a vizat verificarea procedurilor de alertare a echipelor mobile de intervenţie, evaluarea ameninţării şi cercetarea chimică a incidentului, procedurile de prelevare a probelor care sunt duse, ulterior, la laborator, precum şi decontaminarea zonei afectate. La exerciţiu au fost folosite două maşini de intervenţie – Dacia Duster şi VW Transporter, echipate cu aparatură de ultimă generaţie. Printre dotări se numără şi capabilităţi de transmitere a datelor recoltate de pe teren. Cei care le mânuiesc au pregătire înaltă în chimie, inginerie sau fizică. Sunt pregătiţi să intervină, în caz de nevoie, în maximum o jumătate de oră – dacă sunt în timpul programului de lucru şi în două ore atunci când sunt în timpul liber.
„Intervenim la ordinul Statului Major în situaţii de atacuri cu arme chimice, biologice, radiologice sau nucleare, în sprijinul NATO, precum şi în diverse situaţii care reclamă pregătirea noastră – vizite de rang înalt, summit-uri, cum a fost cel al NATO de la Bucureşti. În aceste cazuri, verificăm înainte traseele şi locaţiile. Mai putem inteveni în cazul unor incidente chimice la obiective civile, dar numai dacă în zonele respective sunt unităţi militare. În toate celelalte cazuri intervine Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care dispune de capabilităţi CBRN“, a explicat lt. col. dr. ing. Claudiu Lăzăroaie, directorul ştiinţific al Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN.
Cum au ajuns militarii români experţi în CBRN
Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN ocupă locul 6 în lume în ceea ce priveşte capabilităţile de intervenţie în cazul unor atacuri cu arme neconvenţionale.
Cum a ajuns Armata Română să dezvolte o astfel de armă? Totul a pornit în anul 2002, când la Summit-ul NATO de la Praga a fost stabilită o nouă direcţie pentru Apărarea CBRN (Chemical, Biological, Radiological and Nuclear), cu privire la schimbarea perspectivei Alianţei asupra viitoarelor ameninţări.
În urma declaraţiei Summit-ului de la Praga, a fost înfiinţat Centrul NATO JCBRN CoE (Joint Chemical, Biological, Radiological and Nuclear Defence Centre of Excellence), format iniţial din şapte state membre: Cehia, Germania, Grecia, România, Slovacia, Slovenia şi Marea Britanie. Ulterior, s-au mai alăturat Ungaria, Polonia, SUA, Franţa şi Austria.
Misiunea iniţială a grupului JCBRN COE a fost de susţinere a eforturilor NATO într-un mediu în care ameninţarea se schimbă rapid.
În 2013, a fost înfiinţat un nou departament pentru suport operaţional (Operations Support Department – OSD), cu trei secţiuni: Reachback (RBS), Modelling and Simulation (M & SS) şi Oerational Planning Support (OPSS). Rolul celor trei secţiuni ale OSD este de a servi drept organ consultativ pentru Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate în Europa (SACEUR).
Aceste structuri reunesc specialişti de elită, care au studii masterale sau doctorale în diverse domenii, precum biologie sau chimie.
România, prin Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN, este prima ţară NATO care a semnat un acord tehnic cu NATO JCBRN CoE privind furnizarea de expertiză ştiinţifică şi tehnică prin personalul propriu înalt specializat în problematica apărării CBRN – cercetători ştiinţifici militari şi civili, cu studii aprofundate în chimie, inginerie chimică, inginerie industrială, mecatronică.