S-au terminat problemele! Războiul PSD cu „î” din i: alţi bani, alte paşapoarte, alte cărţi de identitate

Modificare majoră în cazul localităţilor din România al căror nume se scrie cu litera „î”. Aleşii vor să le modifice numele astfel încât acestea să se scrie cu „â” în locul literii „î”. Ideea este a Partidului Social Democrat care în acest sens a depus la Camera Deputaţilor şi un proiect legislativ.

Modificarea vine însă la pachet cu o birocraţie excesivă pentru cetăţenii localităţilor vizaţi de modificările amintite, care ar fi puşi pe drumuri pentru a-şi reface toate actele precum carte de identitate, contractul casei sau paşaportul, atrag atenţia specialiştii. 

„Nu văd scopul acestei modificări. România are un milion de alte probleme. Practic, pui pe drumuri sute de mii de oameni pentru că toate actele trebuie schimbate. E un întreg tăvălug absolut inutil pentru că n-a stabilit nimeni că „î” nu este bun. E folosit în limba română, chiar nu văd sensul pentru o asemenea acţiune. Sunt, din punctul meu de vedere, bani pierduţi şi de administraţia publică, dar şi de populaţie”, este de părere sociologul Alfred Bulai. 

„Societatea are nevoie de timp ca să se obişnuiască”

Potrivit acestuia, shimbarea denumirii unei localităţi ar trebui făcută la nivel local, printr-un referendum care să-i implice pe cetăţenii respectivi. „Chiar şi când schimbi denumirea unei străzi prespune că toţi oamenii care stau acolo trebuie să-şi schimbe actele pentru că ele nu mai corespund. În general, numele acestea de localităţi sau de străzi se schimbă rar tocmai pentru a nu pune în dificultate oamenii. Societatea are nevoie de timp ca să se obişnuiască. E o recomandare pe care o fac cei de la Academia Română, nu are nicio legătură cu legea. La momentul respectiv fiecare localitate putea să îşi aleagă dacă vrea sau nu să îşi schimbe denumirea”, a completat Bulai. 

La rândul său, psihologul Daniel David spune că decizia de a folosi grafia „â” nu e una rea, dar că va fi destul de greu de implementat. „Ţine de obişnuinţă. Partea bună este că mare parte din populaţie scrie deja aşa. Rămâne de văzut ce alte implicaţii are o astfel de decizie”, a arătat Daniel David.

Lista cu unităţile administrativ teritoriale, neactualizată de ani buni

Concret, conform proiectului de lege, „în cazul unităţilor administrativ-teritoriale” care conţin în denumirea acestora litera „î”, aceasta se va înlocui cu litera ”â”, prin aplicarea regulilor stabilite prin Hotărârea Adunării Generale a Academiei Române, din 17 februarie 1993, privind revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române”.

La baza proiectului legislativ stă însă şi motivaţia că lista cu numărul de municipii, oraşe, comune şi sate nu a mai fost actualizată de foarte mult timp. „Pe de-o parte, iniţiativa legislativă vine şi aduce la zi situaţia unităţilor administrativ teritoriale din România într-un singur cadru. Pe de altă parte, se doreşte folosirea regulilor Academiei Române”, a declarat, pentru „Adevărul”, parlamentarul Florin Buicu, precizând că proiectul de lege se află pe masa Camerei Deputaţilor, în calitate de primă cameră sesizată.

Soluţia de moment găsită de parlamentari

În ceea ce priveşte modificarea actelor pentru cetăţenii care locuiesc în localităţile vizate de modificări, parlamentarul PSD, unul dintre iniţiatorii proiectului de act normativ, spune că doar noile documente ale cetăţenilor vor fi eliberate cu noua titulatură. „Cele care sunt acum emise rămân valabile până la momentul expirării”, a punctat Buicu. Parlamentarul a mai explicat că prin intermediul acestui proiect se parcurge o etapă tehnică premergătoare procesului de reorganizare administrativ-teritorială. 

„Între anii 1968 - 1989 au existat nişte acte normative prin care o serie de oraşe au devenit municipii, o serie de comune au devenit oraşe. În momentul în care aceste modificări au avut loc s-a întâmplat şi ca o parte din localităţile care în denumirea de bază erau cu „â”, ele au fost trecute cu „î”. Toate modificările au fost aprobate în 1990. Acum venim şi stabilim clar câte municipii, câte oraşe, câte comune şi sate sunt în structura fiecărui judeţ”, a conchis parlamentarul PSD.