România rămâne cu imaginea de cea mai coruptă ţară din UE

România ocupă primul loc dintre ţările membre UE în ceea ce priveşte percepţia publicului asupra corupţiei, conform Barometrului Global al Corupţiei pentru 2007, realizat de Transparency

România ocupă primul loc dintre ţările membre UE în ceea ce priveşte percepţia publicului asupra corupţiei, conform Barometrului Global al Corupţiei pentru 2007, realizat de Transparency International (TI).

Potrivit datelor prezentate, ieri, de TI România, o treime din români recunosc faptul că au dat mită pentru a obţine diferite servicii publice. În topul UE, "podiumul" este completat de Lituania, cu 29%, şi Grecia, cu 27% repondenţi care susţin că au dat mită pentru a obţine diverse servicii.

Directorul TI România, Victor Alistar, s-a declarat îngrijorat de creşterea numărului românilor "mituitori" în 2007, comparativ cu anul 2006, când doar unul din cinci români admitea că a dat mită.

"Este o creştere de aproape 50 la sută a celor care susţin că, într-un fel sau altul, într-o formă sau alta, au fost nevoiţi să dea mită în 2007, faţă de anul trecut", a arătat Alistar.

Potrivit acestuia, în Europa, la acelaşi indicator, al percepţiei asupra fenomenului corupţiei, România este pe locul patru (după Macedonia, Kosovo şi Albania) şi face parte, la nivel mondial, din "plutonul fruntaş al ţărilor percepute ca fiind corupte" (Albania, Cambodgia, Camerun, Macedonia, Kosovo, Nigeria, Pakistan, Filipine şi Senegal).

Parlamentul, în topul corupţilor

Directorul TI România, Victor Alistar, a precizat că partidele şi parlamentul au fost notate la capitolul "corupţie" cu 3,9 puncte pe o scară de la 1 la 5, unde 1 este perceput ca fiind cel mai puţin corupt, iar 5 este total afectat de acest flagel.

Cele două sunt urmate de sistemul judiciar, 3,8 puncte, de Poliţie şi sistemul sanitar, la egalitate, 3,7 puncte.
Politizarea discursului anticorupţie

Potrivit Barometrului Corupţiei pe 2007, jumătate din români consideră, la aproape un an de la aderarea la UE, că eforturile guvernanţilor în combaterea corupţiei sunt ineficiente.

"Scandalurile care au marcat agenda publică în acest an au dus la deteriorarea imaginii atât a instituţiilor publice, cât şi a entităţilor private, alterând încrederea cetăţenilor în potenţialul acţiunilor lor, ca urmare a politizării discursului anticorupţie şi a suspiciunilor de partizanat", consideră Victor Alistar.