România, în vizorul Serviciului rus de Informații Externe. „Cenzura ideologică a atins un nivel fără precedent”
0Alegerile prezidențiale din România, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președinte, sunt date drept exemplu de „cenzură ideologică” prin care opozanții politici din UE sunt reduși la tăcere, în cadrul unui articol publicat în numărul din luna iunie a revistei Razdecik (Iscoada).
Revista aparține Serviciului rus de Informații Externe (SVR), condus de Serghei Narîșkin. În articol nu este nominalizat niciun „opozant” român, însă în numărul din martie, SVR l-a numit direct pe Călin Georgescu, într-un mesaj în care a criticat deschis anchetarea la acea vreme a candidatului independent de către procurorii români.
„Astăzi, cenzura ideologică din cadrul UE a atins un nivel fără precedent. Intimidarea dizidenților și a opozanților politici capătă forme tot mai urâte, după cum s-a demonstrat, de exemplu, în cazul recentelor alegeri prezidențiale din România, sau în cazul verdictului dubios al instanței franceze în cazul lui Marine le Pen, prin care a fost împiedicată să participe la campania prezidențială din 2027”, se arată într-un articol cu titlul „Mărirea și decăderea UE”, apărut în „Iscoada” și semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa al Academiei de Științe a Rusiei, transmite Digi 24.
În articol, conducerea UE e acuzată că încearcă să „prelungească cât mai mult criza ucraineană” și că „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei”.
„Oricine se disociază de acest curent mainstream devine o țintă presiunilor și a tentativelor de ostracizare, cum s-a întâmplat în cazul Budapestei, Bratislavei și al Belgradului”, se mai arată în articolul apărut în publicația SVR.
Călin Georgescu, susținut de serviciile ruse
În luna martie, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a acuzat Bruxelles-ul că duce un război cu liderii europeni care îl susțin deschis pe președintele Donald Trump.
SVR afirma atunci că Bruxelles-ul este „extrem de îngrijorat” că Trump ar putea „slăbi suprastructura globalistă europeană și se bazează pe lideri conservatori cu orientare națională precum premierul ungar Viktor Orban, premierul slovac Robert Fico și candidatul român la președinție Călin Georgescu în această lucrare”.
Presa rusă de stat scria la vremea respectivă că însăși șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut autorităților române să îi interzică lui Georgescu să candideze.
„Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a jucat un rol esențial în recunoașterea ca invalide a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a cerut actualelor autorități de la București să-i interzică lui Georgescu să participe în a doua tură de alegeri din luna mai. Ea a avertizat că dacă acest reprezentant al „forțelor nesistemice” își va continua campania electorală, Uniunea Europeană va restricționa accesul României la fonduri europene”, scria TASS.