România, condamnată la CEDO să plătească 196.400 euro din cauza condiţiilor din închisori în 2014

România a fost condamnată, anul trecut, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), să plătească 196.400 de euro unor condamnaţi, ca despăgubiri pentru condiţiile din închisori, se arată în bilanţul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP).

Potrivit ANP, "supraaglomerarea reprezintă o provocare majoră a sistemului penitenciar românesc", deficitul de locuri de cazare fiind în prezent de 11.170 de locuri.

Oficiali ai ANP au explicat că, potrivit legislaţiei europene, fiecare deţinut are dreptul la un spaţiu de patru metri pătraţi, obligaţie pe care sistemul penitenciar românesc nu poate să o respecte.

Astfel, pentru limitarea efectelor supraaglomerării, în 2014, ANP "s-a axat pe dezvoltarea infrastructurii".

Mai exact, anul trecut, la Penitenciarul Găeşti, au fost demarate lucrări de transformare a pavilionului şcoală în pavilion de detenţie, la Penitenciarului Codlea au continuat lucrările la un nou pavilion pentru detenţie, bloc alimentar şi centrală termică, şi au fost realizate proiectele pentru pentrut transformarea a două pavilioane administrative auxiliare în spaţii de detenţie la Penitenciarul Giurgiu, pentru transformarea unor grajduri în spaţii de detenţie la Secţia Işalniţa din cadrul Penitenciarului Craiova şi pentru amenajarea unuor celule în locul atelierului de producţie la Penitenciarului Satu Mare.

Tot anul trecut au fost obţinute fonduri norvegiene pentru modernizarea secţiei de tineri din Penitenciarul Bacău şi înfiinţarea unui centru terapeutic pentru femei în Penitenciarul Gherla, unde lucrările urmează să înceapă în 2015.

În acelaşi timp, conform bilanţului, se are în vedere reabilitarea unui număr de 1.380 locuri de cazare prin finalizarea obiectivelor de reparaţii capitale la Penitenciarul Codlea (100), Penitenciarul Mărgineni (200), Penitenciarul Aiud (80), Penitenciarul Baia Mare (200) şi Penitenciarul Iaşi (800).

În 2014, ANP a transmis Ministerului Afacerilor Externe 148 de puncte de vedere pentru formularea apărărilor în cauzele aflate pe rolul CEDO care privesc condiţiile de detenţie în care România este parte.

Statul român a fost condamnat anul trecut în 29 de cazuri vizând condiţiile din penitenciare, faţă de 32 în 2013, şi a fost obligat la plata unor despăgubiri în cuantum de 196.400 euro, comparativ cu suma de 221.819 euro în 2013.

Directorul ANP, Cătălin Bejan, a declarat că în România ar fi nevoie de un penitenciar nou, care, deşi nu ar rezolva complet deficitul de peste 11.000 de locuri, ar reprezenta un început. Reprezentanţii ANP au identificat şi două locuri unde ar putea fi construită o închisoare nouă: oraşul Caracal şi localitatea prahoveană Berceni.

Bejan a subliniat că o astfel de construcţie implică nişte costuri foarte mari, dând exemplu construirea unui penitenciar modern la Madrid, pentru care statul spaniol a plătit 110 milioane de euro.

Ministrul Justiţiei şi şeful Administraţiei Penitenciarelor, audiaţi în Parlament cu privire la condiţiile din închisori

Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor a decis să-i invite săptămâna viitoare la audieri pe ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc şi pe directorul Administraţiei Naţionale a Peniteciarelor (ANP), Cătălin Bejan, pentru a discuta despre condiţiile şi gradul de ocupare din penitenciare, după ce comisia parlamentară a primit 260 de memorii.

„Vrem să cădem de acord asupra unui grafic de vizite în penitenciare, să verificăm cele sesizate în memorii”, a precizat, marţi, preşedintele comisiei de abuzuri din Camera Deputaţilor, Mircea Man (PNL).

Mircea Man, alături de Paul Dumbrăveanu (PC) şi Scarlat Iriza (PSD), au susţinut o conferinţă de presă în care au arătat că în perioada 2012-2014 au fost înregistrate la comisia parlamentară 260 de memorii ale persoanelor condamnate penal şi aflate în penitenciare, care reclamă regimul de detenţie, hrana insuficientă, supraaglomerarea camerelor de detenţie, condiţiile igenico-sanitare.

„Am primit memorii şi de la oameni politici, am primit şi de la persoane publice (aflate în unităţile detenţie-n.r.), care reclamă regimul de detenţie, aspecte legate de vizite şi pachete şi am trimit aceste memorii spre instituţiile statului”, a precizat preşedintele comisie de abuzuri, răspunzând la o întrebare pe această temă şi arătând că nu poate să nominalizeze persoanele politice aflate în penitenciare care au depus astfel de memorii, arată Mediafax.

Mircea Man a precizat că deputaţii din comisie vor să discute pe 10 februarie cu reprezentanţii ministerului Justiţiei şi ai Direcţiei Penitenciarelor despre bugetul şi investiţiile pe 2015 în cadrul penitenciarelor, precum şi condiţiile şi gradul de ocupare al acestora.

„Vrem să cădem de acord asupra unui grafic de vizite în penitenciare, să verificăm cele sesizate în memorii. După audiere, o să fac o informare Parlamentului şi voi cere plenului să stabilească pentru fiecare judeţ, deputaţii din acel judeţ, ca să verificăm aspectele sesizate în memorii la fiecare din penitenciare. Comisia are un număr limitat de membri, informez plenul să desemneze comisii mixte cu un membru de la comisia de abuzuri, cu deputaţii din zona respectivă şi cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi Direcţiei Penitenciarelor să verificăm aceste aspecte”, a explicat Mircea Man.

În peste 107 de memorii au fost reclamate Parchetele, dar şi Poliţia

Potrivit lui Man, cele mai multe reclamaţii au fost trimise de deţinuţi care execută o pedeapsă privativă de libertate în unităţile de penitenciar din Giurgiu, Rahova, Jilava, Colibaşi, Timişoara, Tg. Jiu, Iaşi, Craiova.

Man a mai spus că în 107 dintre aceste memorii au fost reclamate organele de urmărire penală ale Poliţiei şi Parchetelor, precum şi magistraţi ai instanţelor judecătoreşti, care, în opinia petenţilor, ar fi dat dovadă de cercetare abuzivă, rele tratamente, neasigurarea asistenţei juridice.

Mircea Man a arătat că acest petiţii au fost trimise spre soluţionare conducerilor Consiliului Superior al Mgaistraturii, Parchetului General şi Direcţiei Naţionale de Anticorupţie (dSM, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi DNA.

„Alte 153 de memorii s-au referit la încălcarea prevederilor legii 254/2013, respectiv 28, în 2012, 37, în 2013 şi 88, în 2014. În acest sens sunt reclamate fapte privind hrana care este insuficientă şi prost gătită, supraaglomerarea camerelor de detenţie prin nerespectarea suprafeţelor stabilite pentru fiecare persoană, precum şi a cazării în aceeaşi cameră a celor condamnaţi pentru fapte deosebit de grave şi a recidiviştilor cu infractori primari, asistenţă medicală precară, neluarea unor măsuri igienico-sanitare individuale şi colective. Sunt situaţii incredibile, cu spaţii extrem de restrânse, cu un număr mare de deţinuţi, cu imposibilitatea de a folosi o igienă corespunzătaore”, a mai spus Mircea Man.

El a arătat că unii dintre cei care au trimis petiţii la comisie au fost persecutaţi, după ce s-a aflat de demersul lor.

De asemenea, Mircea Man a arătat că nu i se pare corect ca deputaţii din comisie să nu aibă un răspuns de la instituţiile pe care le-au sesizat, după primirea acestor memorii.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

VIDEO Mizeria din Penitenciarul Galaţi, motiv de anchetă din partea ANP

Semnalul de alarmă a fost dat de avocatul Giorgiu Coman, zilele trecute, într-o intervenţie la Realitatea TV. Acesta a explicat că îşi audiază clienţii în spaţii foarte îngrămădite, unde cad pereţii, este înconjurat ba de gândaci, ba de păianjeni.