Războiul din Ucraina reformează legislaţia română privind apărarea
0După invadarea Ucrainei, Ministerul Apărării vine cu o cascadă de modificări legislative prin care se formează baza legală pentru instaurarea „situaţiilor de criză militară”
Guvernul României pregăteşte un proiect de modificare şi completare a unor acte normative în domeniul securităţii şi apărării naţionale care prevede între altele constituirea bazei legale pentru instaurarea unei „situaţii de criză” în ţară, dar şi modul în care structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO. În plus, în proiect mai există şi unele prevederi legate de asigurarea rezervei de militari a Armatei Române.
Proiectul de modificare legislativă vine în contextul conflictului armat de pe teritoriul Ucrainei. Potrivit proiectului de lege, această situaţie de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebui avizată de premierul în funcţie şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
„Prin situaţie de criză în domeniul securităţii şi apărării naţionale se înţelege situaţia în care societatea se confruntă cu mari dificultăţi generate de apariţia unuia sau mai multor incidente pe teritoriul naţional, la nivel regional sau internaţional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituţionale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acţiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor şi revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiect.
Militarii români, sub comandă NATO chiar şi la ei acasă
Proiectul legislativ mai prevede şi că structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO. Totuşi ordinele de „angajare” – intrare în luptă, începerea unei operaţii etc. – ale militarilor români în cazul unor misiuni comune cu trupe străine pe teritoriul României sunt transmise de autoritatea de comandă străină către MApN, care analizează legalitatea operaţiilor. Punerea în practică a ordinelor se va face numai după ce se constată deplina conformitate cu „legislaţia română, tratatele la care România este parte, precum şi cutumele internaţionale”, se arată în proiectul legislativ.
Surse militare au explicat pentru „Adevărul” că acest transfer operaţional al comenzii este o procedură NATO obişnuită şi că militarii români care au fost în diverse teatre de operaţii au îndeplinit misiuni sub comandă străină. „Militarii români şi nu numai, din mai toate ţările NATO, au operat în diverse misiuni sub acest transfer al comenzii. Această propunere de modificare legislativă vine deoarece este posibil să ajungă în România grupuri de luptă NATO în care ar putea fi integrate şi subunităţi de militari români. Repet, militarii români au operat ani de zile sub transfer al comenzii, dar în teatrele externe. Acum vorbim de eventuale unităţi NATO din România”, au precizat sursele.
Militari voluntari în termen şi rezerva generală
Apoi, prin acelaşi pachet legislativ, MApN doreşte reintroducerea serviciului militar, dar sub forma voluntariatului. Măsura vine după ce s-a constatat că bazinul de rezervişti al Armatei României s-a diminuat considerabil de când s-a scos serviciul militar obligatoriu. Concret, în caz de nevoie, MApN s-ar baza pe doar aproximativ 60.000 de rezervişti „clasici”, adică pe cei care şi-au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia şi sunt în posesia unui livret militar.
Conform proiectului, pe timp de pace, acest serviciu va putea fi accesat de cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care vor trece printr-un stagiu de pregătire intensivă de cel mult patru luni. Pe timpul derulării programului de pregătire, militarii voluntari în termen beneficiază gratuit de cazare, drepturi de echipare, asistenţă medicală, precum şi de indemnizaţie lunară de 1.857 de lei.
În fine, una dintre prevederile proiectului se referă rezerva militară generală în caz de război şi precizează ca aceasta va fi formată din bărbaţii între 18 şi 60 de ani, care nu sunt incluşi în rezerva operaţională.
Dîncu se dezice de proiect
După ce proiectul a apărut în presă, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, s-a delimitat de această iniţiativă. El a declarat, pentru Agerpres, că proiectul nu mai este de actualitate: „Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft”.
Declaraţia ministrului Dîncu este inexactă: documentul ajuns în presă este extrem de detaliat şi conţine inclusiv expunerea de motive.