Raportul MCV: Ancheta penală ce i-a vizat pe membrii Comisiei UE, exemplu de presiune politică a Secţiei Specială

Raportul MCV publicat marţi de Comisia Europeană notează că activitatea Secţiei Speciale a dovedit temerile că poate fi folosită ca un instrument de presiune politică. Unul din exemplele folosite este chiar faptul că SIIJ a iniţiat o anchetă penală împotriva mai multor membri ai Comisiei şi ai personalului acesteia în urma unei plângeri.

Funcţionarea Secţiei Speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică, se arată în raportul MCV, dat marţi publicităţii. 

„Punerea în aplicare a legilor justiţiei modificate a confirmat, de asemenea, preocupările exprimate în raportul din noiembrie cu privire la prejudiciile aduse sistemului judiciar. În particular, funcţionarea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor a confirmat temerile exprimate atât în România, cât şi în exterior că secţia respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică”, se arată în raportul MCV.

Un exemplu este cel al deciziei Secţiei speciale de a deschide un dosar penal fostului prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deşi secţia nu avea competenţă.

„Secţia specială a iniţiat o anchetă penală împotriva mai multor membri ai Comisiei şi ai personalului acesteia în urma unei plângeri din 30 ianuarie 2019 prin care aceştia erau acuzaţi de abuz în serviciu, comunicarea unor informaţii false şi înfiinţarea unui grup infracţional organizat în legătură cu întocmirea raportului MCV din noiembrie 2018. Ancheta respectivă îl viza şi pe procurorul general în exerciţiu. Comisia reaminteşte faptul că, în temeiul Protocolului privind privilegiile şi imunităţile, ataşat la tratate, membrii Comisiei şi ai personalului acesteia beneficiază de imunitate juridică pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială, pe teritoriul oricărui stat membru. În pofida lipsei de competenţă a autorităţilor române în această privinţă, Secţia specială a înregistrat cazul la 11 februarie şi l-a închis abia la 27 martie, invocând lipsa de probe”, se arată în documentul citat.

Un alt exemplu menţionat este cel al fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi cărei i s-a deschis dosar penal când candida pentru şefia parchetului european.

„Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-şef a DNA, care candida şi pentru funcţia de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcţia respectivă a părut să indice intenţia de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, se arată în raportul tehnic.

Cât i-a luat Secţiei Speciale să claseze dosarul

În 20 februarie, procurorul Adina Florea a înregistrat un dosar penal pe numele lui Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), după o plângere penală depusă de către Lumea Justiţiei. Timmermans era acuzat de falsificarea raportului MCV.

O lună mai târziu, pe 28 martie, Secţia specială de investigare a magistraţilor a clasat dosarul. Clasarea a fost dispusă întrucât s-a stabilit că „nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că faptele reclamate ar exista în materialitatea lor", se arată într-un comunicat transmis, joi, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Am luat la cunoştinţă asupra deciziei procurorilor de a clasa dosarul împotriva oficialilor Comisiei din lipsă de dovezi. Vă reamintesc că autorităţile române, nu aveau de la bun început, nu au niciun fel de jurisdicţie asupra acestor cauze”, a afirmat ulterior Margaritas Schina, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.