Raport CSM despre vulnerabilităţile din justiţie: Frecvenţa mare a modificărilor legislative, lipsa de coerenţă a legislatiei şi intensificarea atacurilor politicienilor

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut public raportul privind starea justiţei din România pentru anul 2018. Lista vulnerabilităţilor în activitatea instanţelor este deschisă de frecvenţa mare a modificărilor legislative, lipsa de coerenţă a legislaţiei incidente în materiile fiscal, contencios, civil, penal, necorelarea prevederilor legale cu jurisprudenţa CCR, ICCJ, CEDO, CJUE.

Printre măsurile de remediere identificate de CSM sunt: sesizarea Ministerului Justiţiei în legătură cu eventualele necorelări legislative, o acţiune mai promptă a mecanismelor judiciare de unificare a practicii judiciare (recurs în interesul legii, hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) stabilitate legislativă.

Alte probleme cu care se confruntă instanţele naţionale le reprezintă numărul insuficient de posturi de judecător şi de personal auxiliar, subfinanţarea, lipsa eficienţei procedurilor de apărare a reputaţiei magistraţilor, accentul exagerat pus pe pregătirea teoretică a magistraţilor, în detrimentul celei practice, scheme de personal neadaptate la volumul de activitate, decredibilizarea sistemului judiciar în mass-media şi societatea civilă si insuficienţa spaţiilor care deservesc sistemul judiciar, respectiv activitatea de judecată.

Într-o analiză separată asupra activităţii parchetelor, principalul pericol semnalat din interior îl constituie instabilitatea şi lipsa predictibilităţii legislative. Expertii Consiliului Superior al Magistraturii propun ca soluţie adoptarea unei legislaţii stabile, coerente şi previzibile, arată g4media.ro. 

De asemenea, sunt identificate şi la acest capitol drept probleme: subfinanţarea sistemului judiciar, lipsa unor sedii adecvate desfăşurării activităţii, schemele reduse de personal, volumul ridicat de activitate, neocuparea completă a schemelor de personal, specializarea insuficientă pe diferite domenii de activitate.

RAPORTUL INTEGRAL AICI

Este subliniată, în raportul amintit anterior, şi intensificarea atacurilor lansate de oamenii politici şi mass-media la adresa magistraţilor. Ca măsură propusă este creşterea independenţei puterii judecătoreşti prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii şi al celorlalte instituţii ale statului.

O altă vulnerabilitate în activitatea parchetelor nationale este experienţa profesională şi managerială redusă a titularilor funcţiilor de conducere dublată de incoerenţa legislativă în privinţa limitelor controlului ierarhic, pentru care se propune o modificare legislativă.

În documentul CSM se vorbeşte si despre dezechilibrarea flagrantă a competenţelor, în activitatea procurorilor, fapt ce generează inechităţi raportat la volumul de muncă.

Parchetele au semnalat si posibilităţile insuficiente şi lipsite de eficienţă la îndemâna magistraţilor de a-şi exprima puncte de vedere cu privire la necesitatea adoptării, modificării sau abrogării unor reglementări legale referitoare la sistemul judiciar. Măsura de remediere propusa este reglementarea dreptului de iniţiativă legislativă în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii. 

Raportul a fost întocmit de către specialiştii direcţiilor din cadrul CSM, pe baza rapoartelor de activitate ale instanţelor şi parchetelor şi îb urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii acestora. Documentul a fost însuşit de plenul Consiliului Magistraturii.

2018 a fost anul cu cele mai multe schimbări legislative, care au vizat Legile justiţiei şi Codurile penale, acţiunile având ecouri multiple pe plan extern. GRECO, Comisia de la Veneţia şi CE au adoptat rapoarte, avize prin care au semnalat îngrijorări cu privire la regresul luptei anticorupţie sau statul de drept în România.

Tot în 2018 s-au declanşat protestele mute ale magistraţilor din toată ţara. Anul trecut, pe atunci ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a propus şi obţinut revocarea procurorului- şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi şi a declanşat revocarea procurorului general, Augustin Lazăr, fără să o ducă la bun sfârşit.