Proiectul „car-sharing”, adoptat. Primăria Capitalei va deconta combustibil de 500 lei/lună pentru folosirea în comun a maşinilor

Primăria Capitalei va deconta combustibil de până la 500 lei/lună pentru persoanele din regiunea Bucureşti-Ilfov care fac car-sharing pentru a ajunge la muncă sau a-şi duce copiii la şcoală. Proiectul a fost aprobat joi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. În timp ce primarul Gabriela Firea susţine că este o măsură pentru decongestionarea traficului, ONG-urile au criticat acest proiect care iniţial a fost respins.

Proiectul, adoptat cu 28 de voturi pentru, 19 împotrivă şi o abţinere, fusese respins în şedinţa din 18 octombrie.

Conform expunerii de motive, traficul din Capitală s-ar reduce cu 25 la sută datorită serviciilor de car-sharing, car-pooling şi bike-sharing în planurile de mobilitate urmană.

„Schemele de grupare a autoturismelor pot fi integrate în transportul public şi încurajează proprietarii de autoturisme să renunţe la utilizarea individuală a vehicului propriu şi utilizarea în comun, prin asociere voluntară şi utilizarea la maxim a capacităţii de transport pentru autoturismul proprietate personală pentru deplasările regulate a persoanelor care au aceeaşi direcţie de deplasare cu destinaţia Municipiul Bucureşti, pentru transportul copiilor, la instituţiile de învăţământ primare şi secundare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti, care vor fi selectate în cadrul unui proiect pilot”, se arată în proiectul de hotărâre care a fost aprobat.

În acest sens, Primăria Capitalei a propus să deconteze combustibilul folosit de cetăţenii din regiunea Bucureşti-Ilfov până la valoarea de 500 de lei, dacă folosesc în comun un autoturism pentru a merge în aceeaşi direcţie sau cu aceeaşi destinaţie - în Bucureşti. 

Municipalitatea vrea, de asemenea, să înfiinţeze un sistem de car-sharing cu autoturisme ecologice, electrice sau hibride, şi un altul de bike-sharing, precum şi un sistem de transport elevi, cu microbuze.

Proiectul nu conţine însă niciun cost aproximativ sau impactul pe care l-ar avea implementarea acestui program.

Pe lângă opoziţia din CGMB, şi 22 de asociaţii şi ONG-uri, printre care OPTAR, ActiveWatch, Greenpeace România şi Centrul de Resurse pentru participare publică, au solicitat consilierilor generali să nu adopte acest proiect de hotărâre.