Procurorul general, precizări despre noul coronavirus: În ce situaţie se pot alege cetăţenii cu dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor

Procurorul general al României Gabriela Scutea a spus, miercuri, despre dosarele penale deschise pe numele celor care nu au respectat regulile privind coronavirusul, că trebuie să existe condiţia de a avea ca urmare răspândirea bolii.

Procurorul general Gabriela Scutea a explicat că aplicarea legii pentru cei care nu respectă normele de prevenire a coronavirusului trebuie să respecte o regulă importantă, de a avea ca urmare răspândirea bolii, transmite Mediafax.

„Dispoziţiile legale privind zădărnicirea combaterii bolilor au o condiţie: dacă aceasta a avut ca urmare răspândirea bolii. Discutând în plan social, e evident că nu ne dorim să se producă rezultatul, însă noi ne dorim să rămânem în legătură cu organele administraţiei din domeniul Ministerului Sănătăţii astfel încât să asigurăm valorificarea penală, dacă va fi cazul”, a spus Scutea.

Procurorii au deschis două dosare penale, în cursul zilei de marţi, privind infracţiunea de „zădărnicirea combaterii bolilor”. Patru persoane din Neamţ şi Sălaj sunt cercetate.

Ministrul demis al Sănătăţii a declarat, marţi, că persoanele care nu respectă măsurile privind carantina vor fi sancţionate conform art. 352 din Codul Penal, referitor la zădărnicirea combaterii bolilor, pedeapsa putând fi amenda sau închisoarea până la 2 ani.

Un sălăjean de 30 de ani s-a ales cu dosar penal pentru comiterea infracţiunii de zădărnicirea autorităţilor în stăvilirea unor epidemii, după ce nu a declarat corect la intrarea în ţără localitatea din care se întorcea.

Bărbatul a sunat la 112, în dimineaţa zilei de 25 februarie, pentru a anunţa că în noaptea precedentă a ajuns în România, dintr-o zonă sensibilă din Italia. A fost preluat de un echipaj SMURD şi supus unui control medical.

Ulterior, pe fir au intrat poliţiştii de la Investigaţii Criminale care au demarat o anchetă, prilej cu care au constatat că sălăjeanul nu fusese luat în evidenţă la punctul de frontieră prin care susţinea că a intrat în ţară.