Procurorul general avertizează că „deficitul de procurori atinge cote critice. La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa este ocupat un post din 10”

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atrage atenţia, în mesajul transmis de Ziua Justiţiei, asupra deficitului de procurori, despre care afirmă că "atinge cote critice în ansamblul parchetelor şi se menţine cronic în unele circumscripţii".

Gabriela Scutea dă exemplul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa, unde din zece posturi de procurori, doar unu este ocupat, şi pe cel al Parchetului pe lângă Tribunalul Brăila, unde din 14 posturi de procurori zece sunt libere.

În mesajul transmis duminică, de Ziua Justiţiei, procurorul general al României, Gabriela Scutea, face referire la „recuperări şi provocări” în sistemul judiciar românesc şi nu numai.

Magistratul vorbeşte despre deficitul de magistraţi din Parchete, dând, în acest context, şi două exemple concrete din teritoriu. 

„Deficitul de procurori atinge cote critice în ansamblul parchetelor şi se menţine cronic în unele circumscripţii. Organizarea ierarhică a Ministerului Public ne oferă ca ultimă soluţie implicarea, în condiţii procedurale, a parchetelor ierarhic superioare în gestionarea volumului de cauze al parchetelor cu deficit de personal, prin preluarea cauzelor spre soluţionare. Să privim realist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila care are asiguraţi 4 procurori din 14 şi trebuie zilnic să găsească resurse pentru a ancheta cazurile de omor, evaziune fiscală, corupţie, pentru participarea la judecarea cererilor în materia protecţiei copilului şi privind măsurile preventive. În aceiaşi parametri, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa este ocupat 1 post de procuror din 10. Mai mult decât atât, există judeţe în care deficitul este accentuat la toate nivelurile, astfel încât soluţionarea pe verticală sau orizontală a deficitului de personal nu mai este viabilă. Dar - atunci când nu mai există un alt nivel ierarhic superior – trebuie să conştientizăm că efortul nostru poate fi numai unul intern pentru a menţine funcţionarea instituţiei în termenii profesionalismului pe care misiunea acesteia îl impune. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – instituţia care, pe lângă atribuţiile operative de soluţionare a dosarelor şi participare la judecată, desfăşoară multe activităţi de coordonare pentru întregul Minister Public şi de reprezentare în activităţi interinstituţionale – funcţionează cu 55% din posturile de procuror ocupate. În termeni uzuali, provocare are înţeles de progres. În termenii reali ai anului 2022, provocare înseamnă că trebuie să fim cu mult mai buni cu cât dificultăţile întâmpinate sunt mai frecvente sau mai mari. Însemnă că instituţia este chemată să îşi asume calea cea grea, pentru a fi încercat toate mijloacele legale de îndeplinire a misiunii sale”, se aratră în mesaju procurorului general al României. 

În ceea ce priveşte recuperările din sistemul românesc de justiţie, procurorul general menţionează „reglajele legislative necesare pentru Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor” care au permis transferul de personal. O altă "ecuperare” o reprezintă intervenţia Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, despre care şefa PICCJ spune că, "fără să fi răspuns tuturor propunerilor degajate din Ministerul Public, este o recuperare faţă de sistemul greoi pe care s-a construit această structură, criticabil în special pentru imposibilitatea repartizării pe criterii obiective a cauzelor şi pentru modul de asigurare a garanţiilor de imparţialitate”. 

Gabriela Scutea face trimitere şi la contextul regional în care se desfăşoară actul de justiţie, arătând, în acest context, faptul că "infracţiuni de război şi contra umanităţii se săvârşesc lângă graniţa noastră” şi subliniind "dinamica în care România a perfecţionat cadrul de cooperare cu Curtea Penală Internaţională, prin Legea nr.44/2022”. 

„Afirmând o Europă a valorilor, asistăm la unul dintre cele mai atroce atacuri la adresa acestora, după ce am încercat, colectiv, să construim mijloace de acţiune bazate pe valori”, scrie Scutea.